Craiova poate învăța din exemplul altor mari orașe care s-au dezvoltat foarte mult. În esență, conform unui studiu al Băncii Mondiale, se dezvoltă acele orașe ce atrag populație care să locuiască sau să muncească, dar şi investiții și turiști.
Banca Mondială, în colaborare cu Comisia Europeană, a prezentat un studiu intitulat „Orașe Magnet: Migrație și Navetism în România“, care a fost prezentat joi seară, la Facultatea de Drept din Craiova. Doi experți în dezvoltare urbană din cadrul Băncii Mondiale, Marius Cristea și Marcel Heroiu, au prezentat la eveniment, câtorva reprezentanți ai mediului local de afaceri și ai mediului academic din Craiova, un studiu amplu despre punctele tari și punctele slabe ale fiecărui mare oraș din România, despre posibilitățile economice și despre capitalul uman pe care îl deține și pe care îl poate atrage sau îl pierde fiecare mare municipiu.
Proiectul „Orașe Magnet: Migrație și Navetism în România“ face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Băncii Mondiale în colaborare cu Comisia Europeană și are scopul de a identifica soluții fezabile pentru regiunile mai slab dezvoltate din Uniunea Europeană. Studiul este primul care analizează în mod direct tiparele de migrație și navetism din România și arată că orașele au un rol esențial în creșterea economică și dezvoltare. Raportul identifică motivele pentru care unele orașe sunt mai eficiente decât altele în atragerea migranților și a navetiștilor și, în același timp, propune măsuri care ar putea ajuta zonele urbane să devină mai atractive și mai competitive. Ideea generală care decurge din studiile realizate pe marile orașe din țară relevă faptul că nivelul de dezvoltare al unui oraș este direct proporțional cu capacitatea acestuia de a atrage populație, investiții și turiști.
Factorii avuți în vedere de realizatorii studiului care determină indicele de magnetism al fiecărui mare oraș din România au fost venitul firmelor raportat pe cap de locuitor, salariul mediu net, numărul de studenți, investițiile pe cap de locuitor, distanța față de București etc. Studiul Băncii Mondiale poate fi folosit cu succes atât de autorități, cât și de mediul de afaceri, care vrea să se dezvolte în această zonă a țării.
Craiova atrage foarte puțini migranți
Din studiile demografice realizate de Banca Mondială reiese că 66% din cei dispuși să se mute ar face lucrul acesta în țară, respectiv într-un oraș, și doar 34% ar pleca în străinătate. În perioada postcriză au plecat la muncă în străinătate unele vârfuri (medici, cercetători, IT-iști), însă masa mare a celor care au ales calea migrației peste graniță au fost în special personal cu studii medii, calificat sau necalificat. Cea mai mică mobilitate o au cei cu studii superioare, relevă studiul Băncii Mondiale. Pe aceștia trebuie să mizeze marile orașe să și-i atragă, pentru că ei pot aduce plus-valoare pe viitor comunităților din care fac parte. În timp ce 15% din participanții la studiu au spus că s-ar muta în Cluj-Napoca și 13% în Timișoara, doar 1,34% dintre respondenți au răspuns că s-ar muta în Craiova.
În schimb, din Craiova se pleacă masiv în alte zone ale țării. Cei mai mulți craioveni migrează către Timișoara și București. Puțini locuitori din Oltenia sunt dispuși să facă naveta, la o distanță de cel mult o oră de domiciliu. În timp ce în Craiova vin zilnic circa 25.000 de navetiști, din comunele din jur, dar mai ales din Filiași, Balș și Slatina, în alte orașe din țară mai mari sau mai mici decât Bănia disponibilitatea la mobilitate, la navetism este chiar și de câteva ori mai mare decât în Craiova. În Pitești sunt 60.000 de navetiști (spre Mioveni), în Ploiești – 69.000 de navetiști, în Timișoara sunt 52.000 de oameni, iar în Cluj – 50.000. „Rata navetismului plasează Craiova pe locul 35 pe țară dintr-un total de 42 de localități. Până nu se creează o economie puternică nu vor veni oamenii aici. (…) Pentru autoritățile publice din Craiova acest indicator ar trebui să fie un semnal de alarmă. La ora actuală, cea mai dezvoltată localitate din Dolj ca venit pe cap de locuitor este comuna Cârcea“, a spus unul din experții Băncii Mondiale. În Cârcea locuiesc persoane care provin din Craiova, și-au construit case în localitate, dar care lucrează în oraș sau își dezvoltă propriile afaceri în Craiova și sunt incluși la navetiști, însă au venituri consistente.
Masa de oameni care ar putea să o atragă Craiova din zona urbană funcțională este de 380.000 de persoane. Din cei 25.000 de oameni care fac naveta la Craiova se numără și mulți angajați ai Ford, compania anunțând recent că circa o treime din cele 1.000 de persoane nou-angajate în 2017 provin din afara Craiovei.
Cei mai mulți care s-au mutat în „orașele magnet“ sunt interesați de salarii mai mari, de sistem de educație și acces la servicii bune de sănătate, însă indicativul cel mai important pentru migranți este calitatea vieții. Aici au fost incluse mai multe aspecte: curățenie, siguranța pe străzi, locuințe, spații publice în care tinerii să își desfășoare activitatea (distracție, cultură, recreere, alimentație publică), spații verzi etc.
Ce au făcut marile orașe pentru a se dezvolta
Studiul arată că marile orașe dezvoltate din România au devenit centre universitare puternice. Având absolvenți de elită, investițiile au venit de la sine. Conform studiului, după anii de criză, adică din 2011 încoace, Bucureștiul a creat 27% din numărul total de locuri de muncă, Cluj 7,7% din total, preponderet în IT, Timișoara 7,3% din numărul total de locuri de muncă preponderent în industria auto pe orizontală (componente auto), pe când în Craiova s-au creat doar 1,4% din locurile de muncă nou apărute în țară, dar preponderent în activități cu salarii foarte mici, deci și cu valoare adăugată scăzută (servicii de pază, de curățenie, precum și în comerț). Ceea ce s-a dezvoltat în Craiova au fost profesiile liberale (avocați, experți diverși, medici cu cabinete private, executori etc.). Cu alte cuvinte, Craiova nu s-a dezvoltat, pentru că s-au creat și locuri de muncă puține, iar cele nou-create au valoare adăugată mică.
În plus, s-au atras investitori străini. La Cluj, primăria a angajat un singur om care a atras investiții străine de 250 de milioane de euro, conducând la înființarea a trei parcuri industriale. Cum a reușit? I-a contactat pe potențialii investitori și i-a invitat în Cluj, arătându-le acestora avantajele locale pe care le-ar avea dacă ar investi în România și oferindu-le facilitățile pe care le oferă un parc industrial, plus forță de muncă bine pregătită.
La Brașov s-au unit cinci mari companii private cu capital străin, au făcut un liceu într-un fel de parteneriat public privat permis de autoritățile locale și își pregătesc viitori specialiști de care au nevoie companiile, pe care îi angajează apoi la firmele respective. De la 70-80 de elevi au ajuns la circa 800 de absolvenți.
Puncte slabe ale Craiovei, comparativ cu alte orașe
Studiul Băncii Mondiale relevă faptul că salariile medii nete din Craiova sunt mai mici cu peste 20% decât salariile medii din alte mari orașe ale țării. Indicele de dezvoltare umană locală este foarte scăzut la Craiova, comparativ cu Cluj-Napoca, Timișoara, București, Arad etc. Înseamnă o calitate slabă a locuirii, a serviciilor medicale, a calității vieții în acest oraș. Alt indicator, numit indexul de vitalitate culturală la Craiova este printre cele mai scăzute din țară, măsurat la 0,27% din total. Adică, Banca Mondială a numărat, în ultimii ani, numărul de bilete vândute la operă, la teatru, la alte evenimente culturale, a numărat festivalurile care să reunească mulți oameni, a numărat firmele care efectuează sau intermediază evenimente culturale, iar la Craiova acestea sunt foarte puține, comparativ cu alte orașe mari.
În plus, în ciuda faptului că Craiova se situează pe locul patru pe țară la creșterea economică, după Timișoara, Cluj-Napoca și București, totuși cifra de afaceri totală este foarte scăzută în municipiu, față de alte orașe, ceea ce face ca investițiile aici să fie neatractive.
Puncte tari ale Craiovei
Există spirit antreprenorial. În Craiova s-au înființat foarte multe firme private în ultimii ani, mai multe decât în alte orașe, semn că micii întreprinzători vor să aducă plus-valoare pe cont propriu.
Chiria pentru un apartament cu două camere în Cluj este de 600 de euro pe lună, pe când în Craiova chiria este la mai puțin de jumătate. Acesta ar putea fi un avantaj pe termen scurt și mediu adresat celor care ar dori să se mute în Craiova, cu locul de muncă. Oamenii de afaceri craioveni, prezenți la eveniment, au motivat că degeaba sunt chiriile mai ieftine în Craiova, dacă absolvenții nu au locuri de muncă, astfel încât să rămână în urbe.
Alt avantaj prezentat de experții Băncii Mondiale ar fi acela că în Craiova există circa 4.000 de absolvenți de studii superioare pe an, situând orașul pe locul 5 pe țară. „Astfel, dacă ați păstra acești absolvenți în oraș ar fi foarte bine. Craiova este doar un centru universitar regional, atrăgând studenți doar din regiune și nu unul național, cum sunt centrele universitare din București, Iași și Cluj“, au spus experții citați.
Unul dintre experții Băncii Mondiale a menționat că, în ritmul în care crește salariul minim pe economie, în anul 2030 în România salariul minim ar putea fi de 1.000 – 1.500 de euro și atunci nu ar mai veni în țară să investească manufacturierii străini care să producă aici confecții, încălțăminte și altele cu valoare adăugată mică. De aceea, orașele precum Craiova trebuie să investească în crearea valorii capitalului uman mai întâi și să se dezvolte cu domenii de activitate care aduc salarii mari și plus valoare mare. Câțiva oameni de afaceri prezenți la eveniment s-au plâns atât de infrastructura rutieră deficitară și de lipsa autostrăzilor în această zonă a țării, cât mai ales de faptul că ei se străduiesc să îi determine pe asistații social să dorească să muncească.
La finalul dezbaterilor, experții au fost întrebați ce au transmis și ce vor transmite despre Craiova la următoarele întâlniri din alte posibile „orașe magnet“, iar ei au precizat că… Craiova are un centru istoric foarte frumos. Și cam atât.
