Cei cu venituri foarte mari din activități independente vor plăti contribuții extrem de mici la stat, comparativ cu salariații care achită la stat mai mult decât până acum. În plus, actualele măsuri fiscale reglementate pentru întreprinderi vor bloca investițiile străine de tip „greenfield“. Efectul acestor transferuri fiscale de la angajator la angajat va vitregi primăriile de mulți bani, iar acestea vor crește impozitele pe proprietate atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, crescând costul afacerilor.
Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș, care a fost anul trecut secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, a menționat, la Craiova, că „munca este foarte scumpă în România“ și că noile măsuri fiscale adoptate prin OUG nr. 79/2017 vor crea discriminări pe piața muncii, prin migrarea unor venituri salariale din sfera contractelor individuale de muncă în sfera contractelor de management. De asemenea, Biriș a mai precizat că măsurile de obligare a majorității firmelor să plătească un impozit mascat pe cifra de afaceri ar putea atrage procedura de infringement din partea Uniunii Europene. Precizările au fost făcute în cadrul dezbaterii cu tema „Codul fiscal – modificările recente și impactul lor asupra mediului de afaceri“, care a avut loc, ieri, la Universitatea din Craiova, și a fost organizată de Centrul de Cercetări Bancare și Financiare (CEBAFI) din cadrul instituției de învățământ superior, eveniment la care au participat și reprezentanți ai mediului local de afaceri, alături de reprezentanți ai mediului academic.
„Se creează discriminări pe piața muncii“
În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, reglementat prin OUG nr. 79/2017, Gabriel Biriș a menționat că ideea i-a aparținut lui, pe vremea când a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și că este o măsură foarte bună, în esență, însă modul cum a adoptat actualul guvern modificarea fiscală lasă mult de dorit, lăsând portițe prin care se vor „evapora“ venituri mari din salarii. De la anul, salariații vor achita 25% contribuție la CAS (Pensii) și 10% la CASS (Sănătate) și 10% impozit pe venit. Totuși, legiuitorul a stabilit că persoanele cu venituri din activități independente (avocați, executori, experți contabili, medici și alte categorii), care, de regulă încasează venituri foarte mari, vor plăti contribuții extrem de mici raporatate la venit, pentru că acestea se vor calcula doar la nivelul salariului minim pe economie. „Prin această prevedere se creează discriminări pe piața muncii. Cei cu profesii liberale au venituri destul de mari, dar vor plăti contribuții foarte mici. Eu, de exemplu, voi plăti doar 190 de lei, în timp ce secretara mea, care are salariul mai mic decât venitul meu, va plăti 700 de lei și beneficiem amândoi de aceleași servicii de sănătate. Și femeia de serviciu va plăti mai mult decât mine (…) Apare o inechitate între cei care muncesc pe bază de contract individual de muncă și cei care au venituri din activități independente. În țara aceasta nu este bine să spui că muncești, pentru că e scump să muncești cu salariu, cu contract de muncă. Prin creșterea salariului brut, practic a crescut și sarcina fiscală în sarcina angajaților. Deci contribuțiile salariaților nu se reduc la 35%, ci cresc la 44%“, a explicat Gabriel Biriș, ieri, la Craiova. El a mai spus că este bine că se transferă contribuțiile de la angajator la angajat, dar că se ratează momentul prin care legiuitorul să facă ordine în acest domeniu. Tot ce se produce acum prin respectivele măsuri fiscale este haos, pentru că firmele mai au puțin până la sfârșitul anului când trebuie modificate circa 5 milioane de contracte de muncă.
Contribuția angajatorului de 2,25% este iarăși o măsură îngrijorătoare pentru firme, pentru angajatori, în general, pentru că mediul de afaceri se teme că guvernanții vor „jongla“ cu această taxă, putând să o crească oricând.
Avantaje pentru unii, efecte negative pentru alții
Angajatorii care anunță acum că vor menține salariul net al angajatului și după 1 ianuarie 2018 vor crește salariul brut al acestora, însă firma va câștiga, în condițiile în care se aplică deducerile personale stabilite printr-un tabel publicat în OUG nr. 79/2017, care a modificat Codul fiscal. Graba cu care guvernul a adoptat modificările fiscale a produs și greșeli în acel tabel. Astfel că, din cauza greșelilor privind deducerile personale ale salariaților, se ajunge în situația ciudată ca „salariul net calculat pentru un salariu brut de 3.650 de lei să fie mai mic decât salariul net calculat la un brut de 3.601 lei. E absurd!“, a spus specialistul în fiscalitate.
Avocatul specializat în fiscalitate a mai spus că efectele negative ale măsurilor fiscale vor fi pentru angajații din IT, pentru angajații sezonieri din HORECA (acei sezonieri de pe litoral) și pentru persoanele cu handicap. Ei nu vor mai fi scutiți de la plata impozitului pe venit, ci vor plăti 10%, dacă nu cumva se modifică și această prevedere fiscală. Angajatorii care au astfel de angajați vor avea probleme în construirea bugetelor, în special în IT, unde salariile sunt mari.
Efectele bulversării fiscale: vor crește impozitele pe locuințe
Gabriel Biriș a precizat că cele mai rapide efecte ale bulibășelii fiscale care are loc în această perioadă ar avea urmări asupra întregii populații și asupra firmelor, prin scumpirea impozitelor pe proprietate. Prin reducerea impozitului pe venitul din salarii de la 16% la 10%, primăriile au de pierdut bani mulți. „Pentru a nu depinde foarte mult de alocările de la nivel central, primăriile vor crește impozitele pe proprietate, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. Vor majora impozitele la marja maximă permisă de lege, ca să nu depindă de centru“, a explicat avocatul specializat pe fiscalitate.
„Prevederile pentru microîntreprinderi sunt cele mai nocive din Codul fiscal“
Opinia lui Gabriel Biriș despre ridicarea pragului cifrei de afaceri a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1.000.000 de euro este aceea că măsura va atrage declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene. „Prevederile pentru microîntreprinderi sunt cele mai nocive din Codul fiscal modificat prin OUG nr. 79/2017. Se elimină posibilitatea microîntreprinderilor să opteze pentru impozitul pe profit și se permite să fie microîntreprinderi și firmelor de consultanță și management. În plus, dacă vine un investitor mâine, cum este Ford, să își deschidă aici o afacere, va cumpăra terenul, va angaja oamenii, va construi o fabrică și până peste doi-trei ani, când începe să producă, este microîntreprindere (cu cifra de afaceri sub 1.000.000 de euro – n.r.) deci nu poate să își deducă nici o cheltuială, ca în cazul impozitului pe profit. Credeți că există vreun board de multinațională care ar mai veni să investească în România dacă nu pot câțiva ani să își deducă chetuielile? Au închis România pentru investițiile „greenfield“ cu chestia asta! 80% din firme vor fi microîntreprinderi și vor plăti impozit pe cifra de afaceri, fără să poată să opteze. „Înțelepții“ țării au văzut că multe firme sunt pe pierdere și într-o declarație de impotență fiscală ne consideră hoți pe toți!“, a spus tranșant Gabriel Biriș. El a precizat că există o directivă europeană care interzice statelor membre UE să impună impozit pe cifra de afaceri și că măsura statului chiar este un impozit mascat pe cifra de afaceri, din moment ce obligatoriu 80% din firme trebuie să achite 1% din venituri, fără posibilitate de a opta pentru impozit pe profit.
Salariile mari vor migra în zona de contracte de management, pe microîntreprinderi
Orice firmă care are o rată a profitului mai mare de 6,25% din venit va fi avantajată de trecerea la microîntreprinderi, însă societățile din comerț și din alte domenii unde adaosurile comerciale sunt foarte mici și au profituri mici sau pierderi vor plăti mai mulți bani la stat.
Încă o „bilă neagră“ a legislației fiscale proaspăt modificate este aceea că permite introducerea în categoria microîntreprinderilor a firmelor de consultanță și management, care sunt de regulă firme cu profituri foarte mari, ce ar fi avantajate de impozitul pe venit aplicat de la 1 ianuarie. În plus, cu astfel de facilități pentru anumite categorii de firme pot să migreze salariile mari din zona contractelor de muncă. Directorii unor astfel de microîntreprinderi pot să renunțe la contractele de muncă și să își treacă veniturile pe contracte de management, astfel că bugetul de stat va pierde, prin faptul că va încasa mai puțini bani din contribuții. Alții pot să renunțe la salarii și la firme și să activeze ca PFA, fără să mai aibă contract de muncă.
Specialistul citat a mai spus că prin schema cu microîntreprinderile „se redeschide poarta la golănii. Trebuie modificată rapid această golănie“.
Gabriel Biriș consideră că graba cu care s-au adoptat modificările fiscale se justifică doar pentru ca guvernanții să comunice public ceea ce este doar pe hârtie: „Vor spune că au crescut salariile bugetarilor cu 25%, dar ele vor fi la fel sau ușor mai mari. Vor mai spune că au scăzut contribuțiile pe muncă la 35%, dar ele, de fapt, au crescut la peste 40%“. Specialistul în consultanță a precizat că toate aceste aspecte negative au fost anunțate la guvern și că și-au dat și ei seama că au greșit, promițându-le celor din mediul de afaceri că vor fi modificate erorile, fără a da un orizont de timp.
În concluzie, Biriș a spus că întregul deficit bugetar al țării provine din deficitul fondului de pensii publice și că prin noile modificări fiscale, statul nu va diminua acest deficit, ci, dimpotrivă, îl va adânci, chiar și cu 5 miliarde de lei în plus față de cât este acum.
