Din Craiova, locuitorii pleacă masiv. Cei mai mulți merg la muncă în străinătate, iar cei care migrează în țară aleg Bucureștiul sau Timișoara. În plus, peste 500 de craioveni se mută anual în comunele din jur. Chiar dacă patru orașe românești, printre care și Craiova, au înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2000-2013, nivelul efectiv al produsului intern brut în orașele secundare din România este printre cele mai mici din UE.
Un studiu al Băncii Mondiale, făcut în colaborare cu Comisia Europeană și intitulat „Orașe magnet: migrație și navetism“, a fost realizat comparând date statistice relevante despre Capitală și despre mai multe orașe din România. Studiul a fost prezentat săptămâna trecută la Craiova, de către doi experți în dezvoltare urbană ai Băncii Mondiale. GdS a prezentat studiul în linii mari, iar acum detaliem subiectul pe mai multe paliere. Vom prezenta câteva dintre aspectele scoase la iveală de respectivul studiu despre Craiova, în comparație cu alte mari orașe din țară și cu marile orașe secundare din Europa.
În perioada 2000-2013, orașele Timișoara, Cluj-Napoca, București și Craiova au avut cea mai mare creștere a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor față de restul marilor orașe din Uniunea Europeană, se arată în studiu. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în Craiova, de exemplu, a fost similară cu cea a capitalei Bulgariei, Sofia, spun experții Băncii Mondiale în studiu.
Cu toate acestea, potrivit studiului, în marile orașe din România, PIB-ul efectiv pe cap de locuitor era în 2013 printre cele mai mici din Europa, situându-se la nivelul a 15.000-17.000 de euro pe cap de locuitor, datele fiind preluate de la Eurostat. PIB pe locuitor mai mic decât în orașele secundare din România a fost înregistrat doar în Ungaria, Croația și Bulgaria, iar PIB-ul la nivel național este mai mic doar în Bulgaria. Și în România există diferențe mari, în sensul că în București PIB-ul pe cap de locuitor este cu mult mai mare decât cel înregistrat în restul marilor orașe, astfel că în Capitală se apropie de 40.000 de euro pe cap de locuitor.
După „indicele de magnetism“, Craiova ocupă locul 12 pe țară
Banca Mondială a calculat un „indice de magnetism“ al orașelor mari din țară, incluzând și Capitala. Indicele respectiv ia în considerare, pentru fiecare oraș în parte, următoarele elemente: veniturile firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu din fiecare oraș, numărul de studenți, investițiile pe cap de locuitor și distanța față de București. În acest clasament, Craiova este pe locul 12, fiind devansată cu mult de Cluj-Napoca – situat pe locul 1, Timișoara – locul 2, Brașov – locul 3, Constanța – locul 4, Arad – locul 5, Iași – locul 6 și chiar de orașe mai mici cum este Piteștiul – locul 7. După „Indicele de magnetism“, Capitala este abia pe locul 10 pe țară.
Pe harta celor mai performante orașe secundare, în funcție de preferințele oamenilor exprimate în cadrul unui sondaj de opinie, Craiova ocupă locul 17 pe țară. Pe primele locuri sunt Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța, Sibiu, Iași, Pitești și altele. Chiar și Râmnicu Vâlcea este înaintea Craiovei, situându-se pe locul 12. Capitala ocupă locul 15.
Puțini ar vrea să se mute în Bănie
Studiul realizat de Banca Mondială relevă faptul că, după locul în care ar locui sau ar dori să se mute, în funcție de calitatea vieții, Craiova se situează pe ultimul loc în preferințele oamenilor intervievați. Doar 1,32% din respondenții la sondajul comandat de Banca Mondială au spus că și-ar dori să locuiască în Craiova. Pe primele locuri sunt aceleași mari orașe, în ordinea din studiu: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța, Sibiu, Iași etc. Înaintea Craiovei se situează și orașe mai mici, cum ar fi Ploiești și Galați, iar Baia Mare a fost la egalitate cu Craiova, tot 1,32% din respondenți spunând că s-ar muta în acel oraș.
Cei intervievați au fost întrebați pentru ce s-ar muta într-un oraș sau altul, având ca variante de răspuns: locul de muncă, educația, serviciile de sănătate, calitatea vieții și altele. La calitatea vieții au fost incluse mai multe aspecte, cum ar fi curățenia, siguranța pe străzi, calitatea locuirii, cultură, spații publice de alimentație publică și de distracții, spații verzi etc. Cei foarte puțini care au declarat că ar locui în Craiova (1,32% din respondenți, incluzându-i și pe cei care locuiesc deja) au punctat locul de muncă, serviciile de sănătate și calitatea vieții, însă au depunctat educația.
Din Craiova se pleacă masiv
Nu este o noutate că mulți craioveni își părăsesc orașul de baștină. Cifrele statistice arată că din peste 350.000 de locuitori, în Craiova au mai rămas aproximativ 250.000, iar dacă se adaugă și suburbiile, se ajunge la 300.000 de locuitori, conform datelor statistice. Craiova este un oraș din care se migrează, atât în alte orașe din țară, cât și peste graniță. „Peste 500 de locuitori ai orașului se mută anual în comunele din jur (suburbanizare), ceea ce ridică probleme în domeniul mobilității și planificării urbanistice. Orașul pierde mai mulți locuitori decât atrage, mai ales prin migrație externă. Cei care pleacă în țară aleg Bucureștiul (56%) și Timișoara (6%). Pleacă și o parte din cei care vin la studii“, relevă studiul Băncii Mondiale.
În același timp, Craiova (împreună cu Zona urbană funcțională) atrage anual, în medie, peste 2.500 de locuitori noi. Cei mai mulți dintre aceștia provin din orașele mici și mijlocii de pe o rază de circa 50 km (Filiași, Slatina, Băilești, Caracal, Balș, Segarcea și altele).
Craiova stă bine, față de alte orașe, prin faptul că Zona urbană funcțională (ZUF) cuprinde 380.000 de persoane în total, adică municipiul și împrejurimile din care sunt dispuși locuitorii să migreze către oraș, dacă ar avea locuri de muncă. Un expert al Băncii Mondiale care a prezentat studiul la Craiova săptămâna trecută a precizat că Bănia este printre puținele locuri din țară în care Zona urbană funcțională este aproape aceeași cu Zona Metropolitană, stabilită în urmă cu mulți ani. „Una este să îi spui unui investitor străin că ai 250.000 de locuitori în Craiova și alta este să îi spui că Zona urbană funcțională a Craiovei este de 380.000 de oameni, din care poate să aleagă pentru a-i angaja, dacă vine să investească în Craiova“, a menționat expertul în dezvoltare urbană al Băncii Mondiale.
Locuri de muncă prea puține
Craiova nu este atractivă pentru cei din alte localități mai ales din cauză că există foarte puține locuri de muncă. „15% din salariații care lucrează în zona Craiovei fac naveta, ceea ce înseamnă aproape 25.000 de persoane, o presiune importantă asupra infrastructurii de transport, dar și o sursă de venituri pentru bugetul local. Totuși, bazinul de recrutare e redus, iar rata navetismului plasează orașul doar pe locul 35 în țară, la egalitate cu Giurgiu sau Călărași, din cauza ofertei reduse de locuri de muncă“, se arată în studiul Băncii Mondiale.
Într-un număr viitor al ziarului vom arăta pe ce loc se situează Craiova pe țară în funcție de numărul de locuri de muncă noi, care au fost create în perioada 2011-2017, unde se situează municipiul din punct de vedere al numărului de antreprenori privați și care ar fi tendințele de dezvoltare ale municipiului nostru.
