Un studiu realizat de Banca Mondială arată că în Craiova au apărut foarte puține locuri de muncă în perioada 2011-2017, iar acestea au fost în domenii cu salarii foarte mici, ceea ce nu a creat plus-valoare mare în municipiu. În Dolj au apărut multe firme noi cu capital autohton mic, însă capitalul străin este aproape inexistent.
Continuăm astăzi să prezentăm studiul comparativ realizat de Banca Mondială, în colaborare cu Comisia Europeană, în rândul marilor orașe din România, respectiv în județele în care există respectivele municipii reședință de județ, studiu intitulat „Orașe Magnet: migrație și navetism“. Dacă într-un număr trecut al GdS am prezentat aspecte legate strict de Craiova, comparativ cu alte orașe, acum prezentăm câteva aspecte din studiu ce privesc județul Dolj în ansamblu.
Doljul, ultimul loc la densitatea firmelor cu capital străin
Doljul are spirit antreprenorial, comparativ cu alte județe, în sensul că se înființează multe firme cu capital autohton. Densitatea agenților economici cu capital autohton la 1.000 de locuitori, în 2017, este de 50,8 firme, conform studiului realizat de Banca Mondială, Doljul fiind pe locul șase pe țară, într-un clasament în care au fost incluse județele în care există marile orașe secundare ale țării, după Capitală. Pe primul loc este Clujul (cu o densitate a firmelor la 1.000 de locuitori de 76,9 de firme), urmat de București-Ilfov (cu o densitate de 65,5) și de Bihor (58,7). Din punctul de vedere al înființării de firme, județele Brașov și Timiș sunt sub Dolj, cu o densitate de 49,6, respectiv 49 de firme la 1.000 de locuitori.
În schimb, după densitatea firmelor cu capital străin, județul Dolj este pe locul 10 în rândul județelor în care există orașe mari secundare, cum este și Craiova. Conform studiului Băncii Mondiale, din punct de vedere al investițiilor străine, în 2017, pe primul loc pe țară se află zona București-Ilfov, cu o densitate calculată la 41,4 firme cu capital străin la 1.000 de locuitori. În studiul realizat de cei de la Banca Mondială, urmează județele Timiș (20,2), Arad (14,2), Bihor (13,6), Cluj (12,7), Brașov și Sibiu (fiecare cu 10,1), Constanța (9,1), Iași (4) și abia la final se situează Doljul, cu a densitate de 3,8 firme cu capital străin, calculată la 1.000 de locuitori.
Locuri de muncă foarte puține și cu salarii mici
Studiul Băncii Mondiale arată încă un lucru îngrijorător pentru Dolj și, implicit, pentru Craiova, în calitate de oraș în care este concentrată cea mai mare forță de muncă din județ. Doljul este pe locul 20 pe țară, în rândul județelor cu orașe secundare mari, analizate de Banca Mondială, la capitolul locuri de muncă nou-create în perioada 2011-2017. În Dolj au apărut numai 1,4% din numărul total de locuri de muncă din țară, cu toate că județul este un unul mare din punct de vedere al populației totale în vârstă activă pentru muncă. județul nostru este depășit la distanță mare de București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov și altele. În București-Ilfov au fost create 173.800 de locuri de muncă noi (27% din numărul de locuri create pe țară), în Cluj s-au creat 49.300 de locuri de muncă în perioada analizată (7,7% din total), în Timiș – 46.800 (7,3% din total), în Brașov – 31.300 de locuri de muncă noi (4,9% din total). La mare distanță, respectiv pe ultimul loc din cele analizate figurează și Doljul, unde au apărut doar 8.700 de locuri noi de muncă (reprezentând doar 1,4% din cele create pe țară)
După ce că a creat locuri de muncă puține, plus-valoarea adusă de noii salariați este foarte mică, relevă studiul citat. Cu alte cuvinte, în Dolj și în Craiova au apărut foarte puține locuri de muncă și cele mai multe dintre ele sunt prost plătite. Ca o comparație, experții Băncii Mondiale au constatat că în București-Ilfov s-au creat cele mai multe locuri de muncă în domeniile „servicii administrative și suport“ (adică pază, curățenie), în comerț și IT. În Cluj au fost cele mai multe locuri nou-create în IT, deci într-un domeniu cu salarii mari, apoi în domeniul serviciilor administrative și în domeniul comerțului. Și în Timiș au apărut locuri de muncă bine plătite, respectiv în domeniul automotive (componente auto), servicii administrative și echipamente electronice. Și în Brașov au apărut cele mai multe locuri de muncă în domeniul pazei și curățeniei, dar au apărut multe și în domeniul automotive, respectiv în domeniul comerțului. În Dolj s-au creat cele mai multe locuri de muncă în domeniul serviciilor administrative (pază și curățenie), comerț și, pe locul al treilea, figurează, conform studiului, locuri de muncă în domeniul „activităților profesionale, științifice și tehnice“, acestea ținând mai mult de liber profesioniști (avocați, medici, executori, experți diverși etc.).
Craiova, venituri mici la buget pe cap de locuitor
Cum Craiova creează puține locuri de muncă și cele apărute sunt plătite cu salarii destul de mici față de marile orașe din țară, iar puterea economică a municipiului este destul de mică, atunci și veniturile la bugetul local raportate pe cap de locuitor al orașului („lei per capita“) sunt destul de mici. Conform studiului Băncii Mondiale, Craiova se situa în 2016 pe penultimul loc pe țară la venituri proprii ale bugetului local, în medie, de 1.103 lei pe cap de locuitor. În urma Craiovei mai este doar municipiul Galați, cu venituri proprii la bugetul primăriei de 983 de lei pe cap de locuitor. În schimb, orașele dezvoltate care au o economie puternică și, implicit, creează locuri de muncă multe și bine plătite, au venituri proprii mult mai mari la bugetul local. Bucureștiul avea venituri proprii pe cap de locuitor de 3.131 de lei în 2016, Cluj-Napoca – 1.927 de lei, Sibiu – 1.677 lei, Arad – 1.664 de lei, iar Timișoara – 1.577 de lei.
Până și Slatina este mai dezvoltată decât Craiova și se situează cu mult în fața ei, la acest capitol, studiul analizat relevând faptul că veniturile proprii la bugetul local sunt, în medie, de 1.417 lei pe cap de locuitor.
Ce sfaturi are Banca Mondială pentru Craiova
În contextul în care cel mai mare număr de locuri de muncă din cele nou-create sunt în municipiu, recomandările celor de la Banca Mondială pentru Craiova sunt de schimbări radicale: „Craiova are nevoie de o modificare structurală a economiei locale, deci de atragerea țintită a unor investitori privați care să genereze plus-valoare și să plătească salarii și impozite mari. Mergeți după ei!“. Îndemnul de la final se referă la faptul că și Craiova ar trebui să urmeze exemplul celorlalte mari orașe, București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, care au atras mulți investitori ce au creat plus-valoare, respectiv locuri de muncă bine plătite în IT, automotive și alte activități bine-plătite.
În 2017 au apărut și în Craiova locuri de muncă noi în industria auto, respectiv la Ford, însă salariile noilor angajați sunt mici la producătorul auto din Bănie, comparativ cu cele din industria de componente auto din Vest și nu numai. Cei mai mulți dintre cei angajați la Ford anul acesta au un salariu net de 1.450 de lei pe lună.
Experții Băncii Mondiale care au prezentat studiul respectiv la Craiova au precizat că, în viitorul nu foarte îndepărtat, când salariul minim pe economie va urca la 1.000 de euro pe lună, manufacturierii din alte țări nu își vor mai reloca producția în România sau nu vor mai deschide la noi operațiuni noi de producție, pentru că nu va mai constitui un avantaj pentru ei forța de muncă ieftină, așa cum este acum. De aceea, pe viitor, vor câștiga orașele care vor reuși să atragă investitori care să creeze forță de muncă bine plătită, mizând pe faptul că autoritățile și mediul antreprenorial trebuie să mențină în țară absolvenții de studii superioare și să faciliteze investițiile străine în domenii ce aduc plus-valoare mare.
Infrastructura, factor de dezvoltare a orașelor
Este cunoscut faptul că municipiul Craiova nu este legat cu o autostradă de niciun alt oraș mare, de nicio regiune. În contextul acesta și cel prezentat mai sus, la capitolul sfaturi pentru dezvoltarea orașelor, în raportul Băncii Mondiale se mai precizează la studiul despre Craiova: „Există o legătură directă între ponderea populației ocupate în sectorul IT&C, cel financiar și atractivitatea orașelor (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași). Sprijinirea dezvoltării acestor sectoare cu valoare adăugată, inclusiv prin infrastructură și servicii de sprijinire a afacerilor (hub-uri, clustere, incubatoare/acceleratoare, parcuri tehnologice etc.) este vitală pentru creșterea atractivității orașelor“.
