3.7 C
Craiova
duminică, 29 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljFirmă din documentarul „Războiul cărnii“, trimisă în judecată de DIICOT

Firmă din documentarul „Războiul cărnii“, trimisă în judecată de DIICOT

Somarom, firma trimisă în judecată de procurorii DIICOT, avea punct de lucru în depozitul Frigorifer Craiova

Șase persoane implicate în comerțul angro cu carne prin firma Somarom Trading, societate care apare în documentarul „Războiul cărnii“ publicat de GdS în martie-aprilie 2015, au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT. Ele sunt acuzate de evaziune fiscală și constituire a unui grup infracțional organizat.

În perioada martie-aprilie 2015, GdS a publicat „Războiul cărnii“, un documentar în care dezvăluia culisele bătăliilor subterane de pe piața angro a cărnii. Documentarul a pornit de la informații din piață conform cărora peste 60 de firme din Dolj sunt angrenate în această confruntare secretă. Potrivit sursei noastre, foarte multe societăți înregistrate ca unități alimentare de comerț cu amănuntul practicau în realitate un comerț angro mascat, producând milioane de euro din evaziune fiscală, iar o parte din banii negri erau folosiți pentru finanțarea partidelor politice.
„M-au amenințat cu moartea când am început să pun întrebări“, afirma sursa noastră, care susținea că totul pornește de la documentele eliberate de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA). O analiză detaliată a GdS a arătat la vremea respectivă că actele eliberate de DSVSA nu respectau legislația în domeniu, producând confuzie între comețul cu amănuntul și comerțul cu ridicata (angro). Profitând de confuzie, multe unități care făceau comerț angro se înregistrau ca unități de comerț cu amănuntul, pe o legislație națională mai relaxată față de normele UE.

Procurorii DIICOT au descins la Somarom

Printre firmele care apăreau în documentarul publicat de GdS se număra și Somarom Trading SRL, o firmă înființată în 1994 care avea ca principal domeniu de activitate comerțul cu ridicata al cărnii și produselor din carne. GdS a arătat că firma era înregistrată ca depozit alimentar în incinta a două mari depozite frigorifice, Arva SA (Marlorex) și Frig Carnexpod SA (Frigorifer). Analiza GdS dezvăluia că documentele Somarom nu corespund Ordinului nr. 111/2008 al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), privind înregistrarea societăților pentru vânzarea cu amănuntul a produselor din carne. Societatea era patronată de Nadia Badyine și Ahmed Alwazzani, ultimul fiind numit în septembrie 2013 administrator al firmei pe o perioadă de zece ani.
În iunie 2015, Somarom Trading era pusă sub urmărire penală de procurorii DIICOT Craiova, într-un dosar privind comiterea infracțiunii de evaziune fiscală cu produse alimentare. La vremea respectivă, oamenii legii au făcut zece percheziții și au ridicat documente și calculatoarele firmei. Procurorii au reținut că „există suspiciunea rezonabilă că în perioada ianuarie 2013-februarie 2014 în contabilitatea Somarom Trading SRL nu au fost evidențiate veniturile realizate din comercializarea produselor alimentare în cuantum total de 23,53 milioane lei (5,2 milioane de euro), prejudiciul adus bugetului de stat fiind estimat la suma de 7,75 milioane de lei (1,7 milioane euro)“. În urma perchezițiilor au fost ridicate un server, șase computere, trei laptopuri, un hard-disk, suporturi de stocare a datelor informatice, mai multe înscrisuri, dar și sumele de 142.000 de lei și 30.000 de euro. DIICOT a precizat la vremea respectivă că procurorul care a instrumentat cazul a analizat și informațiile publicate de GdS în documentarul „Războiul cărnii“.
În aprilie 2017, procurorii de la DIICOT – Structura Centrală au finalizat cercetările și au trimis rechizitoriul către instanță. Pe lângă societatea ca atare, în judecată mai sunt trimiși Nadia Badyine, Sidonia Trașcă, Geta Stanciu, Valentina Gomoi, Lavinia Ilin, Mihaela Ionicoiu. Acuzațiile sunt de evaziune fiscală în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat. În noiembrie 2017, judecătorii au respins excepțiile ridicate de unii dintre inculpați și au constatat legalitatea sesizării instanței, hotărârea fiind cu contestație în trei zile de la comunicare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS