Creșterea cotației euro comparativ cu leul, creșterea ROBOR, scumpirea benzinei, a motorinei, coroborate cu majorările de prețuri la utilități (energie electrică, gaze naturale și la gigacalorie), urmate de scumpiri ale altor servicii și ale alimentelor de bază afectează bugetele familiale în această iarnă.
Cu toții asistăm în ultimele zile la creșteri ale valutelor comparativ cu moneda națională, ale indicilor bancari pe baza cărora se calculează ratele la credite, a prețului ouălor și a altor alimente de bază, precum și la majorările de prețuri la carburanți și la utilități. GdS a totalizat scumpirile evidențiate în ultima perioadă și a efectuat o analiză, în detaliu, privind impactul lor asupra bugetului cetățenilor în această iarnă.
Euro crește costul creditelor și al abonamentelor de telefonie
Zielele trecute, euro a fost cotat de Banca Națională a României (BNR) la cel mai mare curs din istorie, respectiv la 4,6551 lei pentru un euro, pe data de 21 noiembrie. Pe 22 noiembrie a mai scăzut puțin, urmând ca iar să urce joi, 23 noiembrie, la 4,6546 lei pentru un euro, deci foarte aproape de maximul istoric, iar vineri a fost cotat la 4,6536 lei pentru un euro. Când crește euro se scumpesc automat serviciile de telefonie mobilă, facturile fiind exprimate în moneda europeană. Cum sunt foarte mulți cei care au telefoane mobile, creșterea cotației euro îi afectează pe toți cei care plătesc abonament.
Cea mai importantă consecință a creșterii euro în raport cu leul este aceea că se scumpesc ratele la bănci pentru cei care au credite în moneda europeană. Cine are de achitat o rată de 200 de euro la bancă, plătea în urmă cu câteva luni 908 lei pe lună, când cursul era de 4,54 lei pentru un euro. Acum pentru aceeași rată de 200 de euro, calculat la cursul BNR de 4,65 lei pentru un euro, rata bancară crește la 930 de lei, deci cu 22 de lei mai mult decât lunile anterioare.
Alt efect al creșterii euro este faptul că se scumpesc produsele aduse din import. Firmele care fac importuri au nevoie de mai mulți lei pentru a achita facturile în euro emise de furnizorii de alimente și produse de larg consum de peste graniță. Așa se explică de ce se scumpesc alimentele de import la scurt timp după ce crește cursul euro. Cum datele de la Statistică arată că, la unele alimente, 60-70% din consumul intern provine de la import și cum creșterea economică s-a bazat pe intensificarea consumului, iată cum ajunge creșterea euro să influențeze prețurile din galantare. Cum au crescut și cotațiile dolarului american și alte valute, efectele se vor simți în curând în diverse scumpiri ale bunurilor de import.
Avantajați de devalorizarea leului în fața euro sunt doar exportatorii, care vor obține mai mulți lei prin transformarea valutei obținute din exporturi în moneda națională.
Creșterea ROBOR scumpește creditele în lei
Nu doar persoanele cu credite în valută scot mai mulți bani din buzunar petru plata ratelor bancare, ci și cei care au credite în lei.
Scumpirea cea mai mare a creditelor se observă la cele prin „Prima Casă“ cu dobândă variabilă, unde dobânda totală este formată din ROBOR la trei luni sau șase luni, cel mai adesea și marja fixă a băncii, care este de 2%. Când ROBOR era sub 1%, atunci ponderea acestuia în rata totală era cam de o treime. Vineri, 24 noiembrie, ROBOR la trei luni a crescut la 2,17%, la șase luni a urcat la 2,30%, iar la nouă luni și 12 luni menținându-se la 2,32%, respectiv la 2,35%. În funcție de indicele pe care îl au trecut în contractul de credit încheiat cu banca, fiecare împrumutat prin „Prima Casă“ la care dobânda este variabilă suportă o creștere chiar de jumătate a ratei bancare lunare, dacă la data la care banca schimbă dobânda acest indice este mai mare. De regulă, cei care au ROBOR la trei luni în contractele de credit vor avea dobânzile actualizate la finele fiecărui trimestru sau la începutul celui care vine, data diferind de la o bancă la alta. Unii împrumutați au simțit deja primele majorări ale ratei bancare la sfârșitul lui septembrie sau la începutul lui octombrie, cu circa 10% față de ratele precedente.
Supraacciza la combustibil a scumpit carburanții la pompă
Guvernul a introdus supraacciza la combustibil în două tranșe, în septembrie și octombrie, crescând prețul benzinei și al motorinei cu 0,32 lei pe litru. Pe lângă scumpirea impusă de guvern, „benzinarii“ au mai crescut și ei prețurile la pompă, invocând evoluția prețului petrolului pe plan internațional. Așa se face că din septembrie până acum prețurile au urcat galopant. După ce s-a introdus prima parte a supraaccizei, la o benzinărie din Craiova benzina (de diferite sortimente) costa între 5 lei pe litru și 5,65 lei pe litru, iar motorina costa la pompă între 4,89 lei pe litru și 5,26 lei pe litru. După introducerea celei de-a doua tranșe a supraaccizei și după alte majorări introduse de deținărtorii de benzinării s-a ajuns ca pe 23 noiembrie prețul la pompă, la aceeași stație de carburant, de exemplu, să fie între 5,36 lei pe litru și 6,01 lei pe litrul de benzină și între 5,39 și 5,76 lei, pentru un litru de motorină. Se observă că prețurile au crescut la toate sortimentele de combustibil.
Când cresc prețurile la combustibil, mai devreme sau mai târziu, o parte a acelei majorări se va regăsi în prețul final de la raft al produselor care sunt transportate. Așa se ajunge în timp ca scumpirea combustibililor să afecteze prețul final al multor produse și chiar servicii.
Energia electrică, gigacaloria și gazele naturale au prețuri mai mari
Indiferent că unii craioveni sunt conectați la sistemul de termoficare sau au centrală proprie de apartament, cu toții vor simți scumpirile din această iarnă. Prețul energiei electrice, pentru consumatorii casnici, a crescut cu 8% în această toamnă. Craiovenii au început să primească deja facturile de energie majorate, fiind diferențe de preț față de luna anterioară, în sensul creșterii, la componenta de piață concurențială (CPC apare pe factură), adică acea energie pe care o cumpără furnizorii de pe piața liberă, fiind mai scumpă decât cea din sistemul reglementat. Doar 10% din factura de energie este la preț reglementat, deci mai mic, în timp ce 90% din consumul de energie este din CPC, adică cu preț mai mare, modificările de tarife făcându-se cu acceptul ANRE. Despre aceste aspecte a informat GdS într-un articol publicat recent.
Prețul gazelor naturale este mai mare cu 3%, deci și cei care consumă gaze doar la aragaz, precum și cei care se încălzesc cu centrale proprii pe gaze vor scoate mai mulți bani din buzunar iarna aceasta, și nu doar din cauza creșterii consumului în sezonul rece.
Gigacaloria s-a scumpit în Craiova cu 7,4% pentru această iarnă, pentru omul de rând. Diferența de preț față de anul trecut se va vedea luna viitoare, după ce se vor emite primele facturi din acest sezon rece.
Alimentele au început să se scumpească
După ce se scumpesc carburanții și costurile cu utilitățile apar, inevitabil, scumpiri la alimente, coroborate și cu alți factori sezonieri, cum ar fi scăderea producției într-o anumită perioadă a anului (ouă, legume, fructe) și intensificarea importurilor la prețuri mai mari decât de obicei (respectiv diferențe de curs valutar, atunci când leul scade comparativ cu monedele în care se importă mărfurile). Statisticile spun că la anumite alimente, 60-70% din consumul intern provine din import. Cum s-a intensificat consumul în România se importă mai multe mărfuri, mărind deficitul comercial (diferență între importuri și exporturi). La acestea se adaugă și politicile magazinelor de a crește adaosul comercial. În final, consumatorul de rând simte în buzunarul propriu scumpirile în lanț. În ultimele zile, toată lumea stă cu ochii pe scumpirile apărute la ouă, ale căror prețuri s-au dublat în ultima perioadă, ajungând de la 0,5 – 0,6 lei pe ou, la 1,05, 1,20 lei pe ou. Retailerii au motivat că s-a scumpit oul din import, pentru că a scăzut producția de ouă în sezonul rece etc. După ce dublarea prețului ouălor a ajuns subiect de discuție la nivel național, s-a ajuns la solicitarea unor controale ale Consiliului Concurenței la retaileri. Asemenea anunțuri, care au fost urmate de altele, au determinat unele supermarketuri să anunțe ieftiniri ale ouălor, ca urmare a încheierii unor contracte cu producătorii locali.
Au urmat scumpiri ale altor produse alimentare de bază, cum ar fi unele sortimente de carne de porc, unt, anumite legume și fructe.
Adunând toate aceste scumpiri care afectează o mare parte a populației se poate spune că, dacă salariile vor rămâne la același nivel ca acum, atunci puterea de cumpărare va fi în scădere. Specialiștii estimează o creștere a inflației de peste 4% la începutul anului viitor, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, persoanele ale căror salarii nu se majorează deloc sau nu cresc peste acest procent vor avea de suferit din cauza scumpirilor.
