Deși Oltul este în topul județelor în care se produc legumele românești, foarte puţini din sutele de fermieri reușesc să vândă marfa și către marile magazine, impedimentul fiind lipsa condițiilor pentru a onora contracte ferme.
Peste 2.000 de fermieri din Olt au primit sau urmează să primească, în acest an, bani prin programul „Tomata“, susținut financiar cu 3.000 de euro pentru tomatele produse în solarii și livrate primăvara devreme sau toamna târziu. Oltul este județul cu cei mai mulți fermieri care au accesat programul. Tomatele nu ajung, însă, în marile magazine, cum nu ajung nici alte legume românești de care dispun, în schimb, intermediarii.
Cum pot schimba lucrurile au încercat fermierii să afle în cadrul unei întâlniri care a avut loc duminică, 26 noiembrie 2017, la Slatina, la care au participat aproape 300 dintre ei, alături de reprezentanți ai Federației sindicatelor din agricultură Terra și de reprezentanți ai unei mari firme producătoare de semințe și tratamente. „Se pare că în legumicultură, la acest capitol, încă suntem deficitari, şi sper ca odată cu acest eveniment să reuşim să conştientizăm fermierii că nu doar fondurile europene accesate individual le vor fi de folos şi dacă nu vor face şi pasul următor, adică să creăm acele cooperative, acele grupuri de producători, nu vom reuşi să mergem mai departe ca fermieri europeni, ca fermieri de succes“, a declarant organizatorul întâlnirii, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.
„O piață de peste șapte miliarde de euro este controlată de câțiva oameni“
Legumicultorii olteni, a căror producție este concentrată în două mari bazine legumicole (zona Pleșoiu-Grădinari și zona de sud a județului), au investit în ultimii 27 de ani și și-au construit solarii moderne, cele mai multe cu instalații de căldură, care le permit să livreze marfă diversă mare parte din an. Pe deasupra, din acest an au primit un sprijin suplimentar pentru cultura de tomate, sprijin care le permite să vândă chiar și cu un preț mai mic, subvenția acoperind investiția. Dacă, în timp, au demonstrat că să producă nu este o problemă, în continuare sunt deficitari pe partea de desfacere. De ani buni li se vorbește și au ajuns și singuri la convingerea că doar asocierea este soluția, însă, până în prezent, în afară de pași timizi, nimic nu s-a pus în practică. Că au nevoie de asociere au încercat din nou să-i convingă, venind cu argumente, sindicaliștii de la Federația Terra.
„La ora actuală, am pierdut piaţa internă, de 27 de ani tot pierdem, piaţa a fost cucerită de către alţi producători, cu beneficii în interesul unor intermediari. O piaţă de peste șapte miliarde de euro, ce este controlată de câţiva oameni. Vă spun, eu cunosc foarte bine acest fenomen şi trebuie să înţelegem cu toţii că este nevoie de o schimbare în mentalitatea şi abordările pe care trebuie să le avem fiecare dintre noi. Nu mai putem să stăm risipiţi. E o competiţie mondială, globalizarea are efecte extraordinar de nedorite pentru cei mulţi. Şi şansa noastră este doar aceea în care avem această capacitate de a ne aduna în organizaţii ce ne reprezintă interesele, în cooperative şi/sau grupuri de producători. Să ştiţi că în ţările din Vest, că vorbim de Spania, Italia, Germania, Franţa, acolo nu se vorbeşte de latifundiari, fundamentul este producătorul mic şi mijlociu şi din toate părţile aceşti producători primesc sprijin pentru ca ei să intre într-o relaţie directă cu consumatorul. (…) Nu putem să facem fiecare un depozit, nu putem să facem fiecare o fabrică, dar o cooperativă putem face. (…) Aşa putem să intrăm în relaţii şi cu colegii noştri din Vest“, le-a spus Tudor Dorobanțu, secretarul Federației Sindicatelor din Agricultură Terra, fermier, inginer de profesie, fermierilor prezenți la întâlnire.
Probleme de trasabilitate, probleme de siguranță a alimentelor
Dincolo de faptul că individual nu vor putea să negocieze, asocierea le va aduce și alte beneficii. Din următorul exercițiu financiar, o serie de măsuri de sprijin nu vor mai putea fi accesate dacă nu-și acreditează fermele. Vor fi nevoiți să livreze marfă controlată, etichetată, pentru care în orice moment să se poată stabili originea. Pe de altă parte, inclusiv pentru asociere sunt prevăzute fonduri europene, cu cofinanțări minime, de 5-10%.
Înființarea de depozite și chiar de capacități de procesare este o nevoie din ce în ce mai stringentă. Vin vremuri grele și dintr-un alt punct de vedere, li s-a mai atras atenția fermierilor, iar semnalul de alarmă a venit tocmai din partea reprezentantului firmei care le oferă semințe și tratamente astfel încât să obțină producție bună. Din dorința de profit, uneori tehnologia nu este respectată și se poate chiar pune în pericol sănătatea consumatorilor, lucruri pe care achizitorii din afară nu-l acceptă și, este de dorit, nu se va mai întâmpla nici în țară.
„Mare grijă la folosirea produselor de protecţia plantelor, ţineţi cont de timpii de pauză, toţi producătorii (de substanțe folosite pentru tratamente – n.r.) în cataloage scriu timpii de pauză, aveţi grijă şi la timpii de pauză, pentru că anul acesta au fost foarte multe cazuri unde au folosit produse atât neomologate, cât şi omologate, la cultura respectivă – la ceapă verde, la castraveţi -, unde au dat frunzele cu concentrații de zece ori mai mari, au exportat în Germania, până să facă analiza, după care din Ungaria le-au întors camioanele înapoi. Deci mare grijă aveţi, pentru că şi dumneavoastră mâncaţi, și copiii, mare grijă aveţi! Să ne gândim la tot lanţul. Sunt timpii de pauză, trebuie să-i respectăm, acum la cultura de ardei, aici, în sudul ţării, a explodat folosirea prădătorilor naturali (…), se folosesc aceşti prădători în combinaţie cu produse chimice sau biopesticide, mare, mare grijă aveţi, asta e cel mai important“, le-a atras atenția Vasilică Hoarcă, reprezentantul firmei Syngenta.
Secretul competitorilor externi
Despre țări mici care au reușit în scurt timp să livreze la export cantități mari de legume le-a povestit tot Vasilică Hoarcă.
„Anul acesta am fost în Macedonia, o ţară de două milioane de locuitori, într-un bazin legumicol cu 300 ha de solarii, unde am văzut zece depozite de colectare. (…) Legumicultorii veneau şi aduceau acolo legumele, în lădiţe, cum erau cerinţele, şi se făcea export. În Rusia, chiar şi la noi, aţi văzut, în primăvară, varza extratimpurie e din Macedonia. Deci ei fac export la greu, acesta e viitorul, o să vedeţi. Cea mai mare problemă şi provocarea cea mai mare asta este, desfacerea. Dacă anul acesta am avut noroc cu preţul, ştiţi ce s-a întâmplat anul trecut şi ce se întâmplă de la an la an. Nu putem să mai mergem pe «tunuri». O să vedeţi, tunurile astea nu mai merg la nesfârşit, pieţele, vânzarea în pieţe este doar de weekend, şi nici de weekend. Se fac supermarket – uri și la sat, nu mai zic de orăşel. O să vedeţi în fiecare sat, peste tot, şi atunci tot ce e la supermarket sunt aduse din export. Ceapa – la noi se strică ceapa, dar avem ceapă din Polonia sau Olanda, tomate – avem tomate proprii la Izbiceni, dar în supermarket sunt aduse din Olanda, și așa mai departe. Ăsta e viitorul, gândiţi-vă foarte bine. În afară de provocările pe care le avem cu producerea legumelor, vedeţi, condiţiile climatice se schimbă de la an la an, nu mai seamănă niciun an cu celălalt. Anul acesta, pe 21 aprilie, la Matca era zăpada de 30 de centimetri, nu mai zic de vijelie, solarii rupte, fără curent și așa mai departe“, le-a spus acesta, îndemându-i să nu se axeze toți pe aceeași cultură și, mai ales, să alegă „specialități“, produse de nișă, care pot face, în piață, diferența. Asta înseamnă hibrizi noi, culturi mai puțin tradiționale, pentru care cumpărătorii pot prinde ușor gustul.
Cât de încet merg lucrurile
În Olt a fost inaugurată, la sfârșitul verii, și o mică fabrică de procesare, în localitatea Grădinari, ajunsă celebră în țară pentru munții de legume de la marginea DN 64. Primarul localității, Mihai Ioana, a amintit care sunt rezultatele: „Avem şi o fabrică de procesare a legumelor în Grădinari, care funcţionează. Acum nu funcţionează pentru că nu avem materie primă. Noi am început destul de târziu, undeva pe la sfârşitul lunii septembrie, cred că a produs 30.000 – 40.000 de borcane, (…) au făcut zarzavat de ciorbă, conserve de gogoşari, de capia. Le-am vândut, de exemplu, la depozite din Craiova. Şi acum am avut comenzi, dar, din păcate, am pierdut startul. Ne cerea contracte ferme, undeva la 60.000 – 70.000 de borcane“.
Tot ce au stabilit fermierii, până la finalul întâlnirii, a fost afilierea Sindicatului Producătorilor Olt la Federația Sindicatelor Terra, federație care i-a sprijinit încă de la constituirea sindicatului în județ. Sindicatul din Olt a fost, până de curând, afiliat la federația Agrostar.
