Ziua Olteniei a fost marcată ieri în Bănie printr-o serie de evenimente cultural-artistice. În timp ce publicul iubitor de teatru a putut descoperi la Centrul Multifuncțional drumul poveștii de la carte la spectacol, Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman“ a găzduit lansarea volumului „Marin Sorescu, în anticamera NOBEL. Conversații cu și despre Sorescu“, semnat de Ion Jianu. Secvențe din viața tradițională a Doljului au fost surprinse în expozițiile găzduite în foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu“.
A fost regal de evenimente cultural-artistice, ieri, în Bănie, cu ocazia Zilei Olteniei. În ciuda vremii urâte, craiovenii au fost invitați să descopere lumea fascinantă a teatrului de păpuși, la Centrul Multifuncțional. Aici a fost inaugurată expoziția de scenografie „Cartea, păpușa, povestea“, expoziție itinerantă, prezentată prima dată la Arad, în anul 2014, la Festivalul Internațional de Teatru de Animație „EuroMarionete“. Expoziția reconstituie pentru publicul iubitor de teatru drumul poveștii de la carte la spectacol, prezentând elemente de recuzită, decor și păpuși din spectacolele ce i-au îmbogățit repertoriul aproape 70 de ani. „Astăzi (ieri – n.r.) este Ziua Internațională a Păpușarilor și Marionetiştilor. Faptul că din acest an sărbătoarea noastră coincide cu Ziua Olteniei nu poate decât să ne bucure pentru că se condensează în Craiova mai multe evenimente și se pune spotul de lumină, ca la teatru, pe Craiova și pe Oltenia“, a spus Adriana Teodorescu, managerul Teatrului „Colibri“.
Expoziția „Cartea, păpușa, povestea“ reunește păpuși atât din patrimoniul Teatrului „Colibri“, cât și din patrimoniul altor instituţii de spectacol din țară și din străinătate. Din 2014, expoziția a poposit în Oltenia la Galeria Artis a Muzeului Județean Olt din Slatina, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu“ de la Târgu Jiu, în Castelul de Apă din Drobeta Turnu Severin, precum și în Sala Studio a Teatrului „Colibri“. „Această colecţie crește și este deja un muzeu al păpușilor, primul și singurul din România. Este o mică istorie a teatrului de păpuși, reprezentativă nu numai pentru Teatrul “Colibri“, ci și pentru România. Ne bucurăm că cele trei mari sărbători ale teatrului, vorbim de 20 martie – Ziua Internațională a Teatrelor pentru Copii și Tineret, 21 martie – Ziua Internațională a Păpușarilor și Marionetiştilor, și 27 martie – Ziua Mondială a Teatrului, sunt reunite într-o săptămână a teatrului pe care Colibri o organizează de cinci ani încoace“, a mai spus Adriana Teodorescu.
Expoziția de scenografie „Cartea, păpușa, povestea“ va putea fi vizitată la Centrul Multifuncțional până pe 31 martie, intrarea fiind liberă.
„Sorescu a fost lucrat de scriitori din București atunci când a fost propus la Premiul Nobel“
Tot în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Olteniei, iubitorii de carte au fost invitați la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, unde a avut loc lansarea volumului „Marin Sorescu, în anticamera NOBEL. Conversații cu și despre Sorescu“, al cărui autor este Ion Jianu. Cartea este o investigație jurnalistică privind, pe de o parte, opera lui Marin Sorescu, iar pe de altă parte, diferitele distincții de care s-a bucurat marele scriitor, mai puțin Premiul Nobel. „Am aflat la început din zvonuri, apoi mi s-a confirmat că Sorescu a fost lucrat de scriitori din București atunci când a fost propus la Premiul Nobel. În lumea literară se cunosc numele celor trei poeți care au trimis memorii defăimătoare la Stockholm, dar nu există probe. Am trimis scrisori la Stockholm, dar mi s-a spus că după 50 de ani se deschid arhivele, până atunci presupunerile noastre nu pot avea nici o dovadă. Deși am intervievat 33 de scriitori, şapte din America, Franța, Germania, Republica Moldova și Suedia, nu am reușit să aflu numele lor. Neoficial, le cunosc. (…) Premiul era o recunoaștere a literaturii române, până la urmă“, a spus jurnalistul și scriitorul Ion Jianu.
Pe de altă parte, prof. univ. dr. George Sorescu, fratele marelui scriitor oltean, a spus că volumul este util atât pentru cercetători, şi exegeţi, cât și pentru istoricii literari. „Ion Jianu a încercat să dezlege enigma acestei lucrături legate de neacordarea Premiului Nobel lui Marin Sorescu. Cartea pe care a elaborat-o este utilă atât pentru cercetători, pentru exegeţi, cât și pentru istoricii literari. Este un bun cercetător al operei lui Marin Sorescu și aduce elemente inedite în zona investigărilor“, a spus prof. univ. dr. George Sorescu.
„Îi urez Olteniei să dăinuiască în veci!“
Și cum Oltenia este reprezentată şi prin port popular, în Foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu“ au fost surprinse secvențe din viața tradițională a Doljului. Marinela Pereanu iubește portul popular și colecționează costume din satul natal. Are aproape 200 astfel de exemplare, iar ieri a adus în fața craiovenilor iubitori de frumos câteva dintre acestea. „Vin de la Gogoşu, judeţul Dolj, și aduc o colecție de 200 de ani. Am peste 200 de costume colecționate de la oamenii din satul nostru. Trist este că nu mai am de la cine să le colecționez şi nici nu mai are cine să le poarte“, a spus Marinela Pereanu.
De îngrijirea și recondiționarea costumelor se ocupă mama acesteia, Sofia Negoiescu. Purtând o zăvelcă țesută cu fir de argint, a cărei vechime este de peste 150 de ani, fustă din pânză de casă țesută în război și ie cu mărgele, femeia vorbește cu emoție despre frumusețea portului popular oltenesc, în care fiecare săteancă a lăsat o parte din sufletul ei. „Am un costum de la bunica soțului meu, de borangic, în care s-a cununat, în anul 1899. Portul românesc este cel mai frumos, nu găsești două costume la fel pentru că fiecare femeie a adăugat ceva ca al ei să fie mai frumos“, a spus Sofia Negoiescu, care a ținut să precizeze că pentru ea „Oltenia înseamnă obiceiuri, tradiții, oameni deosebiți și primitori. Oltenia e o regiune frumoasă și îi urez la mulți ani și să dăinuiască în veci!“.
„Prințul Charles a primit o pereche de opinci de la mine“
Portul popular înseamnă nu numai costume extrem de frumoase, ci şi opici. Din acelea făcute de opincari autentici, așa cum este Alexandru Ilinca, venit din Vâlcea special pentu a le arăta craiovenilor cum se confecționa odinioară încălțămintea. „Înainte, fiecare își făcea acasă încălțămintea și îmbrăcămintea, iar tata era opincar. Opincile se făceau din piele de porc, de vită, și care era mai sărac le făcea din scoarță de copac, din cireș. De mic copil l-am văzut pe tata lucrând la ele, iar la șase ani am făcut prima pereche de opinci. Ulterior, m-am făcut croitor și, mergând la anumite evenimente culturale, am văzut că nimeni nu face opinci și am revenit la prima pasiune. Am ajuns să fiu apreciat şi să fiu invitat la muzee, la ateliere şi evenimente prin toată țara. Am fost invitat și la Muzeul Satului «Dimitrie Gusti», la primirile oficiale. Prințul Charles a primit o pereche de opinci de la mine, președintele Franței, Macron, de asemenea. Practic, eu am promovat opincile la nivel înalt“, a spus cu umor Alexandru Ilinca.
Doljul se mândreşte, pe lângă alte tradiţii, şi cu cele culinare, aşa că de la sărbătoarea dedicată Olteniei nu puteau lipsi mâncăruri reprezentative pentru această regiune a ţării. „Vorbim de preparate gastronomice specifice nouă pentru a se vedea ce este specific acestei zone a Văii Dunării. Am vrut să prezentăm oamenilor lucruri frumoase, care au legătură cu Oltenia, cu Craiova, cu noi, ca români, pentru că dedicăm această expoziţie Centenarului Unirii“, a spus Amelia Etegan, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.
Seara s-a încheiat cu spectacolul „N-auzirăți de-un oltean?“, care s-a desfăşurat la Teatrul Național „Marin Sorescu“.
Seria evenimentelor care marchează sărbătorirea Zilei Olteniei continuă astăzi cu un concert simfonic extraordinar, ce se va desfăşura începând cu ora 18.00 în holul Universităţii din Craiova.
