Sediul Inspectoratului Judetean de Politie Dolj a găzduit astăzi o conferinţă de presă la care a participat şeful IPJ DOlj , comisar şef de poliţie Dr. Constantin Nicolescu, cms. şef. Adrian Căpraru , şeful Serviciului Cabinet, subcomisar Ionuţ Ivan – compartimentul Juridic al politiei doljene.
Potrivit unui comunicat al IPJ Dolj, în prima parte a conferintei de presa a reprezentat o informare cu privire la propunerile pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Redam mai jos cateva din aspectele prezentate de Compartimentul Juridic al poliţiei doljene:
Prin proiectul de Lege privind intarirea autoritatii politistului pus in dezbatere publica, Ministerul Afacerilor Interne propune o serie de măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin aceasta înţelegându-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi, mai ales, fizice, a personalului angrenat.
Măsurile propuse de MAI sunt însoţite şi de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin texte de lege predictibile, va cunoaşte care îi sunt drepturile, căror obligaţii trebuie să se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului, motivele utilizării unor mijloace din dotare, ş.a.m.d. Acestea se regăsesc şi în legislaţiile altor state, care au servit ca sursă de inspiraţie la elaborarea proiectului de lege.
I. Modificari aduse Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice
1. În activitatea curentă, în special în domeniul ordinii şi siguranței publice, organele de aplicare a legii se confruntă cu o serie de fapte antisociale, care generează disconfort social, diminuează capacitatea de intervenție a acestora şi aduc grave prejudicii, de încredere a populației în instituțiile de impunere a legii. Se desprinde astfel concluzia că doar sancționarea contravențională, pentru unele fapte prevăzute de Legea nr.61/1991, nu este suficientă. Mai mult, reacţia primită de cele mai multe ori de organul de aplicare a legii, din partea populaţiei care este martor al unor evenimente, este că activitatea poliţistului este ineficientă, fără rezultat, raportat la valoarea amenzii aplicate.
Astfel, dacă după aplicarea sancţiunii contravenţionale prevăzute de lege, continuă încălcarea legii, prin ignorarea avertismentelor lansate de agentul constatator, şi prin aceasta este tulburată folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil, fapta va fi considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Cele mai dese situații, se referă la:
– redarea de muzică, la intensitate mare, în imobile cu destinația de locuinţe;
De regulă, la apariția organelor de ordine publică solicitate prin apelul 112, astfel de activități încetează, dar sunt reluate ulterior, ori este refuzat accesul în spațiul locuit, pentru identificarea și sancționarea făptuitorilor.
– organizarea de petreceri cu caracter privat în spațiul public, în proximitatea imobilelor cu destinația de locuințe;
Uneori, astfel de evenimente sunt organizate cu bună știință, apreciindu-se că este preferabilă amenda în locul identificării unor locații adecvate pentru astfel de activități; în unele cazuri, cei vizaţi propun chiar aplicarea amenzilor până la epuizarea chitanţierului, pentru a putea continua evenimentul fără a mai fi „deranjaţi” de organele de aplicare a legii.
De reţinut că faptele prevăzute de Legea nr.61/1991 vor fi în continuare sancţionate contravenţional; aplicarea amenzii va fi în continuare instrumentul principal de restabilire a ordinii publice. Totuşi, repetarea sau refuzul de a înceta săvârșirea faptelor, după ce agentul constatator avertizează asupra consecinţelor, trebuie să conducă la măsuri mai drastice, de natură penală. În toate cazurile, existența infracțiunii este condiționată de tulburarea folosinței locuinței mai multor locatari dintr-un imobil. Incriminarea faptei își propune astfel să protejeze liniștea locatarilor dintr-un imobil cu destinația de locuință.
Această infracțiune vine să completeze actualul cadru legal referitor la infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice (art. 367 – art. 375 din Codul penal) și să protejeze acele relații sociale ce nu beneficiază de protecția infracțiunii prevăzută de art. 371 din Codul penal (tulburarea ordinii şi liniştii publice), a cărei existență este condiționată de exercitarea unor violențe, amenințări sau atingeri grave aduse demnității.
2. Se intalnesc situații în care anumite persoane, deși nu fac obiectul unor măsuri polițienești, ci doar asistă (din curiozitate sau datorită conjuncturii) la acestea, împiedică luarea unor astfel de măsuri față de persoana vizată.
Aplicarea unei amenzi contravenționale împotriva celor care împiedică organele de ordine publică să legitimeze sau să conducă o persoană la sediul poliției se dovedește a fi ineficientă. Pentru acest motiv, se propune incriminarea şi pedepsirea cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă a faptei persoanei care, deși este avertizată cu privire la consecințele legale la care se expune, împiedică în orice mod organele de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligații de serviciu.
Sfera acestor obligaţii este strict determinată şi se referă la:
a) constatarea săvârșirii, în flagrant, de infracțiuni sau contravenții,
b) ocrotirea vieții, sănătății și integrității corporale a persoanelor aflate într-o stare de pericol,
c) legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat.
Atunci când actul de împiedicare constituie el însuşi o infracţiune, se vor aplica regulile privind concursul de infracţiuni (soluţie regăsită şi în cazul altor infracţiuni, de ex. art. 272 din Codul penal – Influenţarea declaraţiilor). Pe de altă parte, sancţiunea nu se aplică persoanei care face obiectul măsurilor ce trebuie luate de organul de ordine publică. Această nouă faptă penală, care protejează activitatea autorităților competente în etapa pre-penală (înainte de începerea urmăririi penale), vine în completarea infracțiunii de obstrucționare a justiției, faptă prevăzută și pedepsită de art. 271 din Codul penal.
3. Apar tot mai des situaţii în care, diferite persoane care fac obiectul unor măsuri poliţieneşti încearcă, prin cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, să desconsidere, să ducă în derizoriu activitatea organelor de aplicare a legii, ori să lezeze reputaţia sau onoarea acestora.
Aceste fapte reflectă o conduită gravă ce afectează autoritatea organelor de aplicare a legii şi au un grad de severitate suficient pentru a intra în sfera ilicitului penal. Din acest motiv, se propune incriminarea faptei de a întrebuința în public cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, şi pedepsirea cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
II. Modificari aduse Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
1. Diversificarea metodelor infracționale și necesitatea creării unor reglementări adecvate contextului de securitate actual, impune lărgirea sferei de exercitare a atribuțiilor Poliției Române, pentru:
a) neutralizarea dispozitivelor (nu doar explozive, ci și a celor) radioactive nucleare, chimice sau biologice, amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vătămării integrităţii corporale, sănătăţii persoanelor sau provocării de daune proprietăţii publice ori private;
b) eliberarea persoanelor private de libertate în mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguranța persoanelor, bunurilor şi valorilor.
c) asigurarea ripostei imediate, ca reacție la un act de terorism iminent sau în desfășurare, în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acțiunilor agresive și/sau a mijloacelor și dispozitivelor utilizate de teroriști.
2. Polițistul va avea dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri polițienești, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia ori fuga.
În orice procedură de intervenție, aplicabilă și în alte state, activitatea polițistului trebuie să se desfășoare în siguranță; acest lucru implică și existența cadrului normativ necesar, care să evite arbitrariul, comportamentul abuziv, dar și orice situație care favorizează o posibilă agresiune. Este necesară şi utilă existenţa unei prezumţii de intenție a unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului; va fi încadrată astfel fapta oricărei persoane de a nu se conforma solicitărilor legale (de a renunţa sau a se abţine de la săvârşirea anumitor acţiuni) ori de a se apropia de poliţist după ce, în prealabil, a fost somată prin cuvintele „Stai, poliția! – Nu te apropia!”. În astfel de situaţii, se justifică utilizarea mijloacelor de constrângere de către polițist.
3. Legea în vigoare stabilește că polițistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală. Textul poate fi îmbunătățit, prin enumerarea explicită, detaliată, a situațiilor în care se justifică o astfel de măsură; de asemenea, modalitățile în care polițistul poate acționa trebuie să fie cunoscute, atât de acesta, cât și de cetățean:
– verificarea unui act de identitate, a unui act prevăzut cu fotografie;
– ascultarea declarațiilor persoanei;
– verificarea, pe loc, în bazele electronice de date la care are acces polițistul;
– fotografierea, procesarea amprentelor, semnalmentelor și semnelor particulare ale persoanei, măsuri realizate la sediul poliției;
– publicarea unei fotografii, înregistrări, schițe sau descrieri a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identității persoanei.
Textul de lege va permite ca ultimele două activităţi să se poată realiza chiar fără consimţământul persoanei, câtă vreme acestea se circumscriu scopului identificării persoanei.
4. În situatia existentei unor motive rezonabile, ce ţin de comportamentul de moment sau a unei obligaţii legale care reclamă reţinerea sau deţinerea, este justificata conducerea persoanei la sediul poliţiei, daca:
– există suspiciunea că persoana vizată pregătește sau că a comis o faptă ilegală; această suspiciune poate fi generată de elemente precum: locul în care se află, momentul (se găseşte la locul sau în apropierea locului unei infracţiuni, la scurt timp după săvârşirea acesteia), comportamentul acesteia, bunurile pe care le are asupra sa;
– prin acţiunile sale, periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, ordinea publică sau alte valori sociale;
– este autorul unei infracţiuni flagrante;
– face obiectul dării în urmărire sau al unui mandat de executare;
– a evadat din starea legală de reținere sau deţinere, ori a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa măsura internării medicale;
– persoana vizată nu respectă măsura luării în custodie publică, stabilită şi aplicată potrivit O.U.G. nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.
De asemenea, conducerea la sediul poliţiei este jusitificată, ca decizie de protecţie a persoanei, atunci când luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Verificarea situației persoanei conduse la sediul poliției şi luarea măsurilor legale se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă. Odată realizată identificarea persoanei, polițistul are obligația de a permite acesteia să părăsească sediul poliției; la împlinirea termenului de 24 de ore, persoana are dreptul să părăsească sediul poliției, chiar dacă identitatea sa nu a putut fi stabilită. Excepție vor face situațiile în care se dispune reținerea ori arestarea preventivă sau în care persoana face obiectul unei măsuri legale care justifică reținerea sa (când devin incidente normele de procedură penală).
5. In ceea ce priveste folosirea mijloacelor de constrângere se propune instituirea unor reguli clare, cuprinzătoare, astfel încât, situațiile violente sau care au acest potenţial să fie gestionate prin măsuri adecvate comportamentului persoanei vizate.
În proiectul de lege, se propune ca folosirea mijloacelor de constrângere să fie subordonată principiilor necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii. În acest fel, modalitățile, procedurile și, în general, condițiile în care acționează polițistul vor fi cunoscute inclusiv de cetățean.
6. Acțiunile polițistului vor putea fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimțământul persoanelor. Înregistrările se vor realiza în scop de prevenire, cercetare şi combatere a infracțiunilor, precum şi pentru menținerea şi asigurarea ordinii publice.
Totodată, pentru realizarea activităților de prevenire, depistare, investigare sau urmărire penală a infracțiunilor, prevenire şi combatere a altor fapte ilicite, precum și de menținere a ordinii și siguranței publice, Poliția Română va înregistra cu mijloacele foto-audio-video din dotare persoane sau grupuri de persoane aflate în spații publice, în cazul în care există motive de a presupune că ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilicite ori tulburată ordinea şi siguranța publică. Aceste metode de acțiune sunt specifice tuturor polițiilor statelor democractice.
In a doua parte a conferintei de presa inspectorul sef, cms . sef Dr. Constantin Nicolescu a prezentat noua membra a Compartimentului de Relatii Publice al politiei doljene, respectiv agent principal de politie Mihaela Gîrd care îi ia locul agentului şef adjunct Amelia Barbu.
Agent principal de politie Mihaela Gîrd este absolventa a Scolii de Agenti de Poliţie Vasile Lascăr, promoţia 2012 şi până în prezent şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Secţiei de Poliţie Rurale Nr. 1 Melineşti.
După 8 ani şi jumătate de activitate în cadrul Biroului de Presă al IPJ Dolj, agent şef adjunct Amelia Barbu, îşi va desfăşura activitatea, de la data de 1 decembrie, în cadrul Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice a MAI. „Pentru contribuţia deosebită adusă imaginii şi promovării activităţii poliţiştilor din cadrul IPJ Dolj ” cms sef. dr. Constantin Nicolescu i-a înmânat Ameliei o plachetă de onoare.
