Primăria comunei gorjene Baia de Fier pregăteşte un proiect în valoare de 5 milioane de euro pentru modernizarea şi punerea în valoare a Peşterii Muierilor din localitate. Autorităţile locale au în derulare o colaborare cu o firmă de consultanţă pentru realizarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional. Suma maximă care poate fi accesată pentru astfel de proiecte de modernizare a unor obiective turistice monument al naturii este de 5 milioane de euro. Potrivit primarului din Baia de Fier, Dumitru Turbăceanu, cunoscuta peşteră nu a mai fost modernizată de foarte mulţi ani şi este nevoie urgentă de lucrări de reabilitare a instalaţiilor şi a infrastructurii din zonă.
Iluminat, alei şi căi de acces
Proiectul prevede modernizarea integrală a instalaţiilor interioare de iluminat, a aleilor pentru parcurgerea peşterii, precum şi a căilor de acces de pe platoul din zonă, până la intrarea în obiectivul turistic. De asemenea, va exista şi un sistem de monitorizare video a obiectivului: „Dorim să accesăm o finanare de cinci milioane de euro pentru un proiect de modernizare a Peşterii Muierilor – una din cele mai cunoscute din ţară şi mai vizitate. Este nevoie să modernizăm iluminatul, aleile, accesul către peşteră. Vom avea şi un sistem de monitorizare şi vor fi executate şi alte lucrări de infrastructură, precum săli de aşteptare pentru turişti şi aşa mai departe. În comuna Baia de Fier vin anual foarte mulţi turişti şi pe primul loc la obiectivele vizitate se află Peştera Muierilor”, a declarat Dumitru Turbăceanu, edilul comunei gorjene Baia de Fier.
Valoare arheologică
Potrivit Primăriei Baia de Fier, săpaturile arheologice întreprinse de Institutul de Arheologie al Academiei Române, în anii 1951, 1953, 1955 în Peştera Muierilor au scos la iveală mai multe unelte aparţinând aşa-numitei culturi musteriene din paleoliticul mijlociu (120.000 – 100.000 ani Î.Hr.), cultură caracterizată printr-o tehnică mai evoluată faţă de tehnica paleoliticului inferior, precum şi printr-o cioplire a pietrelor şi a oaselor. Cu ocazia acestor săpături au fost descoperite numeroase „vârfuri de mână” şi răzuitoare „vârfuri de suliţă” lucrate din os, prin şlefuire, precum şi numeroase fosile de animale ca: mamutul, rinocerul Siberian, ursul (ursus spelaeus), leul, hiena peşterilor (hyaena spelaea), vulpea (canis vulpes fosilis), capra ibex, diverse rozătoare şi altele. „Au fost descoperite în aceeaşi perioada numeroase fragmente ceramice provenite din vase aparţinând mai multor culturi materiale ca: neoliticul timpuriu, Sălcuţa, Cornişor, Coţofeni, Glina II – Aninoasa, prima şi a doua epocă a fierului, (cultura dacică), epoca feudală şi recentă. Cea mai puternică dintre toate este cultura dacică. Au mai fost descoperite în plus, două podoabe din bronz: o sulă de aramă şi o verigă din epoca bronzului. Resturile de fosile umane musteriene ale omului care a trăit în urmă cu peste 100.000 ani -un craniu, un fragment de mandibulă şi celelalte oase descoperite în peşteră, aparţinând unei femei în vârstă de 40 – 45 ani de tip <<Homo sapiens fosilis>> (omul de tip actual). Pestera Muierilor, largă, calduroasă, lipsită de curenţi, cu intrarea însorită, putea adăposti peste 200 suflete. Săpăturile au aratat că primii ocupanţi au fost urşii peşterilor care îşi găseau aici bârlogul. În cimitirul lor, s-au putut număra, numai pe podeaua peşterii resturile scheletice a 183 urşi. Din epoca fierului (1150 – 100 ani Î. Hr.) a fost descoperită în peşteră, o zăbală de cal, ceea ce indică folosirea calului ca animal de călărie”, potrivit unei prezentări de pe siteul Primăriei Baia de Fier.
