O mare parte din laptele de capră produs în Dolj, Mehedinţi şi Caraş-Severin va ajunge în Grecia. Totul a pornit de la iniţiativa unui fermier din comuna mehedinţeană Corlăţel, care a cumpărat din banii economisiţi în zece ani de muncă peste hotare 70 de tancuri de răcire a laptelui, de care vor beneficia fermieri din cele trei judeţe. Calitatea produsului, dar şi investiţia făcută de mehedinţean au pus bazele unei afaceri profitabile pentru toţi.
Înainte de a fi investitor, Claudiu Buzgure, din localitatea mehedinţeană Corlăţel, a fost crescător de animale. Problemele din acest sector, în special lipsa pieţei de desfacere, l-au determinat să găsească soluţii prin care să vină în sprijinul producătorilor de lapte din judeţul său, dar şi din alte zone ale ţării. Aşa a luat naştere ideea de a achiziţiona tancuri de răcire a laptelui, de care să beneficieze cât mai mulţi crescători de animale. Investiţia, una destul de consistentă, a realizat-o după zece ani de muncă în Germania.
„Când eşti crescător de animale îţi vine să renunţi pentru că statul nu te ajută cu nimic. Fiind şi eu, la rândul meu, fermier şi văzând cu ce probleme mă confrunt, am hotărât să fac ceva care să vină în sprijinul producătorilor de lapte. Am fost peste hotare, am văzut cum se procedează acolo şi aşa mi-a venit ideea să investesc în tancuri de răcire a laptelui. Investiţia am făcut-a anul trecut, iar în această lună acestea vor fi amplasate în mai multe localităţi din Mehedinţi, Dolj, dar şi Caraş-Severin. Sunt, în total, 70 de tancuri de răcire. Sunt realizate din inox alimentar, au filtre de curăţare şi răcitoare. Patru vor rămâne aici, în Corlăţel, iar restul vor merge în cele trei judeţe“, a spus Claudiu Buzgure.
Laptele va fi exportat în Grecia
Tancurile de răcire a laptelui au fost achiziţionate din Grecia, acolo unde, de altfel, va şi ajunge întreaga cantitate de lapte colectată. Fermierii din zonele unde vor fi amplasate acestea au fost deja informaţi, întâlniri în acest sens având loc încă din luna octombrie a anului trecut. Sunt vizaţi însă numai producătorii de lapte de capră. „Ne-am orientat spre laptele de capră pentru că are un preţ avantajos, perioada de lactaţie este mai mare decât la oaie şi, cel mai important, piaţa de afară asta cere. Laptele de capră este extrem de sănătos, e recomandat de majoritatea medicilor şi are căutare. Tancurile vor fi implantate pe teren, au fost făcute deja contracte cu fermierii din zonele respective încă din luna noiembrie. În total, sunt undeva la 100.000 de capete de animale. Fermierii vor primi 1,4 lei pentru un litru de lapte. Estimăm că vom colecta între 30 şi 35 de tone de lapte pe zi, apoi vom merge şi îl vom ridica de pe teren cu trei maşini special echipate în acest sens, achiziţionate din Germania. Totul este automatizat, inclusiv spălarea maşinilor şi a tancurilor. Laptele va fi apoi depozitat în centrul de la Corlăţel, unde va sta 24 de ore, pentru a fi filtrat, iar după aceea va fi ridicat de către partenerii din Grecia şi transportat acolo“, a mai spus investitorul mehedinţean.
„Nu concepem nici un alt fel de lapte, în afară de cel de capră“
Pentru a beneficia de aceste tancuri de răcire a laptelui, crescătorii de animale trebuie să îndeplinească unele condiţii. În primul rând, este esenţial ca laptele să fie de capră şi să nu fie amestecat cu alt sortiment. Totodată, nu trebuie să fie diluat cu apă şi este necesar ca animalele să nu fie tratate cu antibiotic. Dacă una dintre aceste condiţii este încălcată, se compromite întreaga cantitate de lapte, iar contractul cu fermierul respectiv este reziliat. „Nu concepem nici un alt fel de lapte, în afară de cel de capră. Animalele de la care se recoltează nu trebuie să fi luat antibiotic, iar laptele nu trebuie sub nici o formă amestecat cu lapte de vacă sau diluat cu apă. La ridicarea lui din tancuri se vor face teste şi, dacă nu întruneşte aceste condiţii, nu îl vom lua. Totodată, fermierul care a trişat va fi depistat pentru că noi luăm contraprobe, le etichetăm şi le depozităm în frigider şi, dacă se iveşte o astfel de situaţie, fermierul respectiv este uşor de descoperit. În acest caz i se reziliază contractul pentru că înseamnă că nu este serios“, a mai spus Claudiu Buzgure.
„Aş dori ca ministrul agriculturii să pună mai mult bază pe fermierii din România“
Potrivit acestuia, cererile din partea fermierilor sunt extrem de multe, motiv pentru care pe viitor vrea să se dezvolte şi să investească şi în tancuri de răcire a laptelui de oaie, dar şi a celui de vacă. Totodată, Caludiu Buzgure susţine că ar fi de dorit ca laptele colectat să rămână în ţară şi să nu mai ajungă la export. Pentru asta este însă nevoie de fabrici de procesare, iar România este deficitară la acest capitol. „Ne-am orientat spre Grecia pentru că la noi în România nu avem atâtea fabrici care pot să proceseze laptele. Avem animale, avem producători, dar ne lipseşte piaţa de desfacere. Oamenii merg prin pieţe şi îşi vând laptele la un preţ de nimic. Dacă iau în calcul cheltuielile cu transportul până la piaţă, uneori nu se aleg cu nimic. Intenţionez să fac un proiect pentru procesare pentru a rămâne laptele la noi în ţară, dar şi să vin în sprijinul crescătorilor de vaci şi de oi. Cheltuielile sunt însă foarte mari şi nu te ajută nimeni cu nimic. Aş dori ca ministrul agriculturii să pună mai mult bază pe fermierii din România, întrucât crescătorii de animale sunt tot mai puţini şi mai descurajaţi fiindcă nimeni nu vine în sprijinul lor. E grav pentru că, dacă dispare agricultura, cine mai produce hrană pentru populaţie?“, a mai spus investitorul mehedinţean.
