Mai multe obiective de cult din judeţul Olt, în principal biserici vechi, se află într-un avansat stadiu de degradare, dar nu pot fi reabilitate de primării pentru că sunt monumente istorice. În aşteptarea finanţării pentru clădirile monument istoric, obiectivele de o însemnătate nepreţuită pentru istoria şi cultura românească se degradează iremediabil, scrie Mediafax. Birocraţia, dar şi lipsa de interes a autorităţilor locale şi slaba finanţare a acestui domeniu duc, de la an la an, la drgradarea obiectivelor culturale de însemnătate deosebită pentru istoria judeţului Olt şi a acestei părţi a României. Multe dintre aceste construcţii zac în ruină, „recucerite”, pe alocuri, de vegetaţii şi, cel mai dureros, în nepăsare.
În judeţul Olt, există 758 de monumente istorice, dintre care 595 sunt monumente de arhitectură.În comuna Poboru, se află Seaca Muşeteşti, astăzi biserică de mir, cea mai veche mănăstire din judeţul Olt. Din construcţia iniţială, care datează din anul 1512, mai există doar biserica şi câteva elemente din vechea fortificaţie, dar se află într-o stare avansată de degradare. În interior regăsim vechea pictură, păstrată în forma originală pe anumite porţiuni ale bisericii. Pentru a putea fi vizitat, lăcaşul de cult necesită consolidarea clădirii, precum şi refacerea interiorului. Pe vremuri, Mănăstirea Seaca Muşeteşti putea fi comparată cu Mănăstirea Cozia sau Govora.
Tot în judeţul Olt, Biserica „Sfinţii Voievozi”, aparţinând Mănăstirii Hotărani, monument istoric de factură ecleziastică, se găseşte într-o stare precară de conservare. Tencuieli desprinse pe suprafeţe mari, picturile exterioare distruse de intemperii, picturi interioare grav afectate, părţi mari de zidărie căzute îndeosebi în zona fundaţiei şi a acoperişului – aceasta este imaginea dezolantă care îi întâmpină pe cei care ar dori să vadă unul dintre reperele importante ale istoriei creştinismului din zona Olteniei, Mănăstirea Hotărani. Ctitorit în anul 1588 de vornicul Mitrea, mare dregător al Ţării Româneşti, şi soţia sa Neaga, ansamblul monahal de la Hotărani a fost construit pe ruinele unui sat roman, suburbie a oraşului antic Romula, şi a avut parte de un destin zbuciumat. Jefuit de turci în anul 1612, ansamblul a fost refăcut un secol mai târziu, prilej cu care i-a fost ataşat şi un puternic turn-clopotniţă cu trei etaje din care se putea supraveghea cu uşurinţă Valea Oltului, căpătând astfel şi un rol strategic în protecţia populaţiei din zonă. Afectată în mai multe rânduri de jafurile hoardelor de prădători turci şi tătari, dar şi de un incendiu devastator în 1801, Mănăstirea Hotărani a renăscut de fiecare dată, prin grija oamenilor, fie ei potentaţi ai vremii sau simpli locuitori din zonă, înfruntând cu demnitate trecerea timpului, până în zilele noastre. În prezent, din puternicul zid de cărămidă care înconjura aşezământul au mai rămas doar urme, iar turnul-clopotniţă şi biserica, în care mai pot fi încă văzute picturi murale executate în 1840, dar şi unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid, se află într-o avansată stare de degradare.
De asemenea, Mănăstirea Călui din comuna cu acelaşi nume are nevoie de consolidarea şi restaurarea zidurilor de incintă, precum şi a turnului clopotniţei. Monumentul nu este pus în valoare, nefiind inclus într-un circuit turistic.
Biserici în paragină
Aşezământul monahal, înconjurat de un puternic zid de cărămidă a fost întemeiat între anii 1516 – 1521 în timpul domniei lui Neagoe Basarab. La Mănăstirea Călui a fost înmormântat în pronaosul bisericii, în anul 1608, Preda Buzescu, mare ban al Craiovei, iar în anul 1610, Radu Buzescu. De câţiva ani, restaurarea monumentelor istorice din judeţul Olt bate pasul pe loc, iar reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Olt spun că demersurile au rămas fără rezultat. „Vă reamintesc ce s-a întâmplat în 2013, când din lista de propuneri cu 24 de monumente istorice şi aprobate 22 de către directorul general din cadrul Institutului Naţional de Patrimoniu (instituţia prin care ministerul repartizează fondurile – n. red.), practic, când s-a ajuns la avizare la Ministerul Culturii, au fost tăiate toate obiectivele, inclusiv două şantiere în lucru, la care se lucra de trei ani. Este vorba despre Casa memorială Iancu Jianu – Caracal şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul, din Şerbăneşti. Avem foarte multe monumente istorice într-o stare avansată de degradare, avem multe într-o stare de colaps, conacele, care necesită fonduri urgente pentru restaurarea lor. La un eventual seism multe dintre clădirile monumente istorice riscă să se prăbuşească”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Direcţiei pentru Cultură Olt, Gheorghe Iorga.
În urmă cu doi ani, Direcţia pentru Cultură Olt anunţa că va realiza o serie de investiţii pentru restaurarea, conservarea şi dotarea clădirilor şi monumentelor din patrimoniul cultural judeţean. Cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până în anul 2020 ar fi urmat să fie restaurate 14 monumente din judeţul Olt, aflate în diferite stadii de degradare. Printre acestea se numărau mai multe conace, biserici, cule, dar şi un cimitir: Conacul Buzescu-Darvari din satul Strejeştii de Sus, Turnul de observaţie din comuna Fărcaşele, sat Hotărani, Conacul Brătăşanu din comuna Radomireşti, sat Poiana, conacul din comuna Curtişoara, sat Dobrotinet, Conacul Buzescu din satul Strejeştii de Jos, conacul din comuna Drăghiceni, sat Liiceni, Conacul Oteteleşanu din satul Cezieni, Cula Galiţa din comuna Dobroteasa, sat Câmpu Mare, Biserica „Sf. Nicolae” din comuna Poboru, Conacul Neamţu din comuna Pârşcoveni, sat Olari, Fostul Schit Deleni din comuna Teslui, sat Deleni, Biserica de lemn „Sf. Troiţă” din comuna Seaca, Cimitirul de troiţe din comuna Baldovineşti, sat Petriş şi fosta Mănăstire Hotărani din comuna Fărcaşele, sat Hotărani.
Pe de altă parte, o problemă în realizarea documentaţiilor pentru eventuale proiecte de restaurare este reprezentată de statutul incert privind proprietatea, situaţie în care asupra lor nu se poate acţiona, potrivit legislaţiei în domeniu. Începând cu anul 2013, pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a bisericile-monumente istorice se solicită extrasul de carte funciară. „Extrasul de carte funciară nu poate fi obţinut fără titlul de proprietate al imobilului”, a arătat Gheorghe Iorga.
Acesta susţine că, din numărul total de 240 de biserici monumente istorice, 150 nu deţin aceste acte de proprietate. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Olt, vina o poartă autorităţile locale care, în 1991, când puteau solicita reconstituirea şi pentru imobile, au depus cereri doar pentru suprafeţele arabile. Pentru ca bisericile să intre în posesia actelor de proprietate pe imobile construite, trebuie anulate titlurile de proprietate incomplete.
