Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte la 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii oştilor cereşti, simboluri ale luptei împotriva răului şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. În această zi este şi onomastica a peste 1,3 milioane de români care poartă numele acestor sfinţi. Este ultima mare sărbătoare religioasă a sfinţilor înainte de începerea Postului Crăciunului.
Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din secolul al V-lea. La început, a fost doar o prăznuire a sfinţirii bisericii Sfântului Mihail de la termele lui Arcadius din Constantinopol, apoi în aceeaşi zi a fost prăznuit şi Sfântul Gavriil şi sărbătoarea s-a răspândit în tot Răsăritul creştin, fiind închinată tuturor Sfinţilor Îngeri.
Potrivit etimologiei ebraice, arhanghel înseamnă înger. Spre deosebire de sfinţi, arhanghelii nu sunt persoane canonizate odată cu trecerea la cele veşnice, ci sunt recunoscuţi ca îngeri. Despre îngeri, Biserica spune că sunt „duhuri slujitoare”, adica fiinţe fără trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu şi prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.
Înainte de facerea lumii, îngerii, care fuseseră înzestraţi de Dumnezeu cu frumuseţe, întelepciune şi alte daruri bune, au fost supuşi de Stăpânul Cerului unei încercari pentru a-şi dovedi ascultarea. În această încercare Lucifer, unul dintre cei mai frumoşi îngeri, s-a răzvrătit împreună cu alţii împotriva lui Dumnezeu şi aşa a pornit în Cer un război: Mihail şi îngerii, contra lui Lucifer şi a celor care-l urmau.
Arhanghelul Mihail, al cărui nume în limba ebraică înseamna „Cine este ca Dumnezeu?”, păzind credinţa, a fost rânduit de Creator în fruntea războiului îngerilor credincioşi.
Arhanghelul Mihail s-a ridicat şi a spus în mijlocul celorlalţi îngeri aceste cuvinte:
“Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!”
Cuvintele se rostesc şi astăzi în fiecare Liturghie. Oastea celor drepţi a învins, iar cei răi au fost aruncaţi din Cer, devenind demoni. Lucifer a căzut din cinstea de arhanghel, iar ceata de îngeri care era sub dânsul a căzut şi ea transformându-se în demoni şi luptători împotriva mântuirii.
Pe seama Arhanghelului Mihail se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei sale la ieşirea din Sodoma şi protecţia specială a poporului lui Israel. El îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru.
Conform Scripturii, toţi cei morţi vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite Tatălui ceresc rugăciunile credincioşilor şi îi izbăveşte pe credincioşi, în calitatea lui de cel mai mare dintre îngeri, de toate primejdiile şi necazurile, de boli şi de păcate.
Tot Mihail este cel care conduce sufletele morţilor spre poarta paradisului şi reprezintă principalul protector al oştirii creştine. De aceea Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă în costum de soldat şi poartă în mână o sabie cu vârful îndreptat spre pământ. Pentru copii, Mihail este îngerul care le îndeplineşte dorinţele.
Arhanghel Gavriil, mesagerul veştilor bune
Numele lui în ebraică înseamnă „Apărătorul meu este Dumnezeu” şi este considerat mesagerul veştilor bune. El a vestit Sfinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului şi a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a naşterii Mântuitorului. Păstorilor le-a arătat că s-a născut pruncul Iisus.
Pe Iosif, logodnicul Mariei, l-a întărit ca să nu se îndoiască de nimic, a călăuzit Sfânta Familie în Egipt şi a adus femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.
Potrivit tradiţiei creştine, Arhanghelul Gavriil a fost îngerul înveşmântat în alb care a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Hristos şi este recunoscut ca martor al Învierii Domnului. Gavriil este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin – un crin.
Chipurile celor doi arhangheli sunt pictate pe uşile altarelor bisericeşti – Mihail este pictat pe uşa din nord, iar Gavriil pe cea din sud. Tot pe 8 noiembrie, Biserica îl sărbătoreşte pe Sfântul Arhanghel Rafail.
8 noiembrie este hotarul dintre toamnă şi iarnă, iar oamenii din popor cred că Mihail are rolul de a opri venirea bruscă a anotimpului rece.
Ziua de 8 noiembrie este totodată şi “Vara Arhanghelilor”. Pe lângă această vară de o zi dintre Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie două, trei sau patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.
În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Se obişnuieşte ca de Sfinţii Mihail şi Gavriil, sau în ajun, să se împartă pomană pentru sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”. Se aprind lumânări pentru cei vii şi pentru cei dispăruţi în imprejurări năpraznice, îngheţati, înecaţi, trăsniţi sau sfâşiaţi. Aceste obiceiuri sunt păstrate în special în Moldova şi Bucovina.
Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi ca păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte şi participă şi la Judecata de Apoi.
În credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre rai.
Despre Arhanghelul Mihail se spune că poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul celor bolnavi. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor în partea dreapta. Se crede că în stânga stă diavolul gata să înşface sufletul celui care moare, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor retezându-i Necuratului capul cu sabia. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihai stă la picioarele lor.
