Pentru inceput, o scurta aducere aminte: din patru cartonase rosii aratate de arbitrii europeni, trei sunt legate de agricultura; din toate digurile puse la pamânt de valul recent de inundatii, peste o mie de kilometri erau in administrarea si intretinerea ministerului condus de Gheorghe Flutur si doar o suta de kilometri reveneau spre administrare Ministerului Mediului; in fine, nu cred sa-l fi uitat cineva pe acelasi Flutur zburând de la o camera de luat vederi la alta si explicând, anul trecut, in plin scandal legat de izbucnirea gripei aviare in România, ce viteaz si bun si pregatit e el insusi si ce performant e ministerul pe care-l conduce in marea lupta antiepizootica.
Azi, domnul Flutur e bun de pus in insectar si de aratat nepotilor ca unul dintre cele mai mari exemplare de demnitar cu gura mare si fapte putine, prinse vreodata in schema guvernamentala. Banuiesc ca, la ora la care câtiva dementi, deghizati in patroni de ferme de pui, puneau aviara in farfuriile românilor, domnul Flutur tocmai termina de mestecat o noua portie de raportari triumfaliste despre marea lui reforma in agricultura. Care reforma, s-avem pardon, e tot atât de vizibila pe cât au fost autoritatile sanitar-veterinare in control la incubatoarele, fermele si abatoarele de unde a pornit aviara in turneu prin toata tara.
Domnul Gheorghe Flutur e bun de gura. Vorbeste mult si hotarât. Daca-l asculti o jumatate de ceas turuind prin sticla televizorului, risti sa pleci vrajit la culcare, ametit ca Mowgli in fata sarpelui Kaa. A facut, a dres, a zburat cu elicopterul, si-a pus cizmele de cauciuc, a surubarit si pe la caruta Aliantei si, de ce nu, a avut timp sa viseze putin, cu ochii deschisi, si la ziua in care il va chema presedintele sa-i propuna postul de prim-ministru…
Intr-o zi insa, peste domnul Flutur a venit, din nou, aviara. Ministrul care, anul trecut, se umfla in pene, rostind, tantos, ca a facut si a dres pentru a nu pune in pericol securitatea alimentara a românilor, s-a dezumflat ca o closca sub apa. Acum, domnul Flutur cauta cuvinte potrivite care sa-l scoata de sub oprobriul public: ca nu el e de vina, ca altii, ca acarul Paun. Dovedind o gretoasa lipsa de barbatie, Ministrul-Gura-Mare nu intelege, nici in al doisprezecelea ceas, ca e timpul sa faca ciocu’ mic si sa-si asume o mare parte din responsabilitatea dezastrului economic care urmeaza starii de panica instalate acum in România.
Probabil ca, urmând indeaproape vorbele intelepte ale iubitului conducator de partid, domnul Tariceanu, si domnul Flutur se gândeste sa ne vorbeasca de adevarul zicalei „Nu schimbi caii când treci râul“. Doar ca, in ceea ce-l priveste, mârtoaga e moarta-n ham, si apa ne-a ajuns deja pâna la gât.
