Cheia marilor succese

In timpul social-democratilor se simtea aproape fizic dorinta ambilor lideri de a estompa divergentele dintre ei. In zilele noastre, parca simti bucuria echipelor celor doi lideri, unul democrat, celalalt liberal, de a se infrunta in public. In timpul social-democratilor, cu doua-trei exceptii notabile, presa era la unison in a reproduce comunicatele si informarile, mai mult sau mai putin oficiale, care ieseau din cele doua palate. De un an si jumatate, presa – cu câteva exceptii notabile, din nou – are o placere apropiata de sadism de a sublinia erorile, bâlbâielile, expresiile mai pitoresti si filosofiile mioritice ale celor doi. Exceptia notabila in ambele cazuri mi se pare cotidianul Evenimentul Zilei, care, in timpul lui Adrian Nastase, devenise un adversar redutabil al coruptiei, acordarii de lucrari publice fara licitatie, manipularii presei, iar astazi este de-a dreptul un oficios al palatului Cotroceni, gata oricând sa ilustreze si sa analizeze profunzimea gândirii politice a presedintelui si consilierilor sai. Evident, nici un cuvânt nu veti gasi in paginile acestui ziar despre faptul ca firma detinuta de doi proprietari de restaurant a câstigat cu un pret dublu decât urmatorul clasat refacerea perpetua a vreo 20 de kilometri ai autostrazii Bucuresti-Pitesti.

In timpul social-democratilor, subiectele grele ale agendei publice – coruptia, nivelul de trai, starea justitiei, sanatatii si educatiei publice, erau evitate cu stiinta celor care mai condusesera guverne in tara aceasta. In cei patru ani ai guvernarii social-democrate, publicul nu a sesizat nici o imbunatatire a justitiei, sanatatii, educatiei, politiei si administratiei publice. In aceste domenii, s-a intrat in anul 2001 cu un grad de satisfactie de circa 40% si s-a terminat tot pe acolo. In timpul guvernarii de dreapta se vorbeste continuu despre sanatate publica, educatie, justitie, anticoruptie, protectia mediului, dar procentele din sondaje sunt mult mai coborâte decât in vremea social-democratilor. In ciuda zgomotului, publicul nu vede nici un progres real in viata cotidiana in aceste domenii, asa ca oamenii isi duc mai departe treburile lor cotidiene, incercând sa-si rezolve problema la doctor, cu plicul, la profesor, cu plicul, la politist, cu plicul, iar la judecator nu cu plicul, ca nu se mai poate, ci prin firmele de relatii publice, din ce in ce mai active.

Cu toate acestea, in sondaje, Alianta continua sa aiba peste 45%, iar PSD se invârte greoi in jurul valorii de 20%. Exact asa stateau lucrurile si in iunie 2002, când actuala Alianta se afla in opozitie, iar Partidul Social Democrat se afla la putere. Cu alte cuvinte, desi satisfactia fata de componente importante ale vietii sociale a scazut, increderea in Alianta a ramas neschimbat de ridicata. Cu o singura exceptie: increderea in guvern si in primul-ministru sunt intr-adevar la niveluri de care s-a bucurat Victor Ciorbea numai in ultimele luni ale agitatului sau mandat.

Exista insa un efect pervers al confruntarilor continue intre presedinte si primul-ministru. Ambii sunt continuu pe picior de razboi, ambii isi biciuiesc echipele sa dezvolte tot felul de tactici si strategii pentru a puncta impotriva adversarului. Consecinta este ca aprecierea publica a activitatii guvernului si primului-ministru a scazut considerabil, dar Alianta este mereu pe ecranele televizoarelor si pe prima pagina a ziarelor. Cu aspecte negative, dar ce conteaza! Daca social-democratii au fost acuzati ca au platit presa, liberalii si democratii nu au nevoie de bani: ei inventeaza câte un scandal pe saptamâna. Condusi de propria lupta intestina, guvernantii de dreapta fac exact aceeasi eroare pe care au facut-o si social-democratii. Ei cred ca, daca sunt sus in sondaje, asta inseamna ca votul le va fi favorabil. Este o greseala profunda. Daca vor pierde in 2008, nu va fi pentru ca liberalii si democratii s-au certat continuu intre ei. Dupa cum social-democratii nu au pierdut pentru ca au avut un buget mai mare la publicitatea de stat. Pur si simplu, indicatorii de calitate ai guvernarii sunt in continuare negativi. Oamenii sunt nemultumiti de ce se face in justitie, spitale, scoli, birouri administrative. Iar aceasta nemultumire nu are nimic de-a face cu dosarul Felix, retragerea trupelor din Irak sau gripa aviara. Cheia perpetua a succesului in politica nu este relatia cu mass-media, ci cu electoratul. Care te sprijina, pâna când te paraseste. Si, de obicei, te paraseste atunci când ai mai multa nevoie de el:la alegeri.