Alegeri europene silnice

La ce servesc alegerile astea europene, acest moft redundant, acest lux pe banii poporului? Cum, nu aţi aflat că asta e întrebarea zilei? Ba sigur aţi aflat, dacă faceţi greşeala să vă uitaţi la televizor în loc să profitaţi de timpul frumos de vară. Sigur, pare o întrebare bizară. Altele par mult mai la ordinea zilei, cum ar fi: de ce mai stă în scaunul de ministru al finanţelor unul care declară că nu îl interesează ce se întâmplă după 2008? Cum, după atâţia ani de antrenament, putem veni cu o schiţă de buget mai penibilă decât oricând, care de una singură ar trebui să trimită la peşte guvernul Tăriceanu? De ce, în loc să refuze şantajul PSD, guvernul se pregăteşte să le cumpere moţiunea de cenzură în aur împărţit pe la autorităţile locale de aşa-zisă opoziţie? Şi, una peste alta, întrebarea cea mai firească e cea pe care străbunicul meu o punea bunică-mii după război, când aştepta în fiecare zi să vină americanii: „Cât mai stau ăştia la putere?“. Asta, da, cred că e o întrebare care ne preocupă, văzând ritmul frenetic al construirii unui deficit bugetar de tip maghiar. În ceea ce priveşte alegerile europene, răspunsul negăsit de cohortele de analişti ale ziarului Ziua şi posturilor de televiziune all-news (e clar, e ordin pe unitate), e simplu: că le-am menţionat în tratatul de aderare cu UE, că ne-m dat cuvântul că le facem, că avem un contract. Desigur, asta trezeşte un roi de alte întrebări: de ce am respecta un contract? Ce ne fac ăia dacă ne călcăm contractul? Au fost prevăzute despăgubiri? Şi aşa mai departe. Cea mai penibilă scuză din cele auzite zilele astea pentru a justifica împingerea datei alegerilor în ultimul moment posibil este că poporul nu e pregătit pentru ele. Poporul nu e pregătit să fie european, fanatica asta de Macovei ne-a băgat nepregătiţi în UE şi uite acum ce greu ne vine! E vina acestui popor prost, insinuează partidele şi mai ales primul-ministru, ca şi a instigatorilor care aduc probleme de politică internă mereu, bruind problematica externă (că în capul unora acestea nu se leagă, iar în alte ţări, vezi Doamne, se face vid pentru alegerile europene) şi confuzând un popor deja dezorientat! Că partidele, vezi Doamne, sunt gata. Am să vă spun eu ce partide sunt gata şi ce partide nu, pentru că în luna martie, în urma unei promisiuni făcute la televizor, am stat o jumătate de noapte şi am făcut un chestionar de tematică europeană. Primisem ceva similar de la colegii din asociaţia de studii europene în urmă cu vreo trei ani, pentru o cercetare. Chestionarul era simplu, avea temele europene curente şi se cerea să se noteze poziţiile fiecărui partid politic vizavi de chestiunea respectivă. La vremea aceea am refuzat să îl completez, spunând că nu există documente de poziţie ale partidelor faţă de problematica europeană şi că ar trebui să îl umplu din burtă. Mă credeţi că străinii nu m-au crezut? Au mai pus pe cineva să verifice că partidele din România nu au publicat poziţia lor faţă de Constituţie, sau de directiva serviciilor, sau de politica de vecinătate sau alte subiecte europene, că nu le venea să creadă. La vremea aceea nu eram membri UE, acum suntem. În martie am refăcut ca atare un chestionar simplu de tot, cu poziţiile posibile transformate de mine în variante prestabilite de răspuns. Şi ştiţi care e singurul partid care mi l-a trimis la timp pentru alegerile din mai, care nu s-au mai ţinut? UDMR. Or avea ungurii probleme cu corupţia, dar au fost şi rămân singurul partid european din România. Pelediştii s-au trezit şi ei peste vară, că de, au de trecut pragul, şi am primit mai nou şi de la ei un document, mulţumesc. PNL, partid de guvernare? Nimic. PD, partidul care cere zgomotos alegeri europene? Nu mi-au trimis absolut nimic, deşi umblă zvonuri că ar fi fost votat documentul în nu ştiu ce comitet al lor. Şi nici un partid nu a publicat nimic pe tema asta, că dacă ar exista undeva asemenea documente, zău că aş pune doi studenţi să scrie chestionarul din documentele de partid pentru toată lumea, tot avem noi o veche practică să scriem din burtă programe de guvernare şi contracte cu ţara pentru partide şi preşedinţi care după aceea nu le respectă. PSD, care şi-a luat consilieri străini? Şi i-o fi luat, dar nu pentru subiecte europene, ci pentru păcălit poporul cu televizorul, singura specialitate a consilierilor străini recrutaţi în România. Şi iată că, deşi aveam o înţelegere cu posturile publice ca, o dată ce partidele au completat chestionarul, liderii să fie invitaţi să dezbată fiecare temă, ca să familiarizăm şi publicul cu problematica europeană, lunile trec şi publicul rămâne nefamiliarizat. Şi pe urmă invocăm lipsa de pregătire a publicului ca să nu mai ţinem alegeri europene! Sub presiune europeană şi naţională, guvernul s-a învrednicit până la urmă să fixeze data de 25 noiembrie pentru alegerile europene. Pun şi eu cronometrul din nou de la zero, să vedem cine e gata primul: poporul sau partidele.