Ce bine că nu sunt în juriul care ar urma să decerneze premii pentru cel mai penibil concurent politic, că aş fi foarte încurcată cui să decernez premiul cel mare! Cu ocazia moţiunii de cenzură depuse de PSD contra guvernului liberal minoritar am văzut o revărsare de comportamente jenante, demne de orice competiţie. Şi vorbesc doar de cele naţionale, câţi şi-or mai fi dat poalele peste cap la nivel local nu cunosc, dar sunt sigură că cititorii au lista lor şi pot fi excelenţi membri în juriu ei înşişi.
Primul pe listă, cu voia dumneavoastră, este fostul nostru preşedinte Ion Iliescu, foarte supărat pe viaţă de când procuratura îl trimite în judecată pentru mineriade şi partidul nu îl apără. Domnul Iliescu a semnat moţiunea de cenzură, dar a declarat la televiziune că nu o va vota. Nu am nici o părere despre ce era mai bine pentru PSD, să depună moţiunea sau nu, depinde cum îşi vede PSD viitorul, dar e lipsit de demnitate şi un lamentabil exemplu pentru tinerii politicieni să scrii una şi să spui alta. Deşi, dacă mă uit la cum se prezintă tinerii politicieni, ei s-au prins de mult că trebuie să fii integru şi naiv ca să faci altfel, iar ei, categoric, nu sunt nici una, nici alta. Bogdan Olteanu poate revendica locul doi pe lista penibililor pentru efortul pe care îl depune ca să împiedice votul să se desfăşoare deschis. Experimentat în trocuri cu PRM şi aripa Hrebenciuc-PSD, dl. Olteanu îşi vede sursa talentului negată de la rădăcină. Căci cum ar mai putea funcţiona parlamentul dacă voturile nu s-ar cumpăra, şantaja, stoarce, extorca, trafica, târgui şi aşa mai departe? Şi cum ar putea înflori toate aceste comportamente dacă voturile ar fi la vedere şi alegătorii ar vedea ce fac aleşii lor? Prima oară în viaţă când dl. Olteanu mi-a adresat cuvântul a fost când s-a lăudat că va trece o iniţiativă a societăţii civile conform căreia votul va fi înregistrat pe parlamentar. Vă vine să credeţi că, deşi în toate parlamentele civilizate aşa se procedează, noi nu avem nici astăzi o asemenea înregistrare? Cu alte cuvinte, dumneavoastră nu aveţi cum să ştiţi ce a votat deputatul dumneavoastră, decât dacă vă spune el adevărul, pentru că votul e fie secret, fie neînregistrat pe deputat. Dl. Olteanu se pretinde un mare susţinător al votului uninominal. Cum poate în acelaşi timp susţine ca voturile importante, ca acesta de la moţiune, să fie secrete? La ce vă va ajuta pe dumneavoastră, alegătorii, să votaţi un om în loc de o listă la alegeri, dacă după aceea el va vota secret în parlament şi nu veţi avea nici o ştiinţă, ce să mai vorbim de control asupra a ce face el de fapt acolo?
Nu mă pot hotărî asupra locului 3 de pe listă, l-aş decerna la egalitate domnilor Titus Corlăţean şi Nicolae Văcăroiu. Dl. Corlăţean, dacă vrea să aibă un viitor în politică altfel decât la capitolul tupeu maxim, nu mai poate spune orice prăpăstii. De exemplu, că riscul nu e ca dl. Iliescu să nu voteze moţiunea (pe care a spus singur că nu o votează), ci ca partidul lui Stolojan să nu o facă, deşi abia aşteaptă. Pretextul invocat e teama de anticipate. Dl. Corlăţean ar trebui să ştie că la anticipate PLD ar fi salvat de PD, deci nu e nici un risc. Dl. Văcăroiu s-a afirmat şi el cum a putut, pe de o parte apărând votul secret umăr la umăr cu dl. Olteanu, pe de alta aducând mari elogii lui Vasile Blaga, doar-doar i-o strica relaţia cu Traian Băsescu. D-lui Văcăroiu îi place de Vasile Blaga. De ce i-o fi despărţit viaţa o dată cu FSN-ul, dacă o asemenea tandreţe îi leagă? Şi or fi sentimentele lui pe deplin împărtăşite?
Se spune că politica scoate la iveală ce e mai rău în oameni. Îmi vine greu să contest dacă mă uit la culorile schimbătoare ale caracterului Renatei Weber în lumina reflectoarelor. Renate Weber, om din societatea civilă, s-a aranjat să fie numită la Cotroceni consiliera lui Traian Băsescu, pe care l-a părăsit după câteva luni, trecând la liberali, care îi făcuseră promisiuni mai mari. Pentru acelea, dar mai ales pentru setea de putere a cuiva a cărui vocaţie ar fi trebuit să fie puterea fără de putere, conform frumoasei definiţii date societăţii civile de Vaclav Havel, Renate Weber a coborât toată scara penibilului, luând public partea politicienilor corupţi contra anticorupţiei conduse de Monica Macovei. A declarat într-o emisiune de mare audienţă la Robert Turcescu că după Cotroceni nu va mai accepta nici o funcţie publică. Şi iat-o conducând lista liberală la Parlamentul European, fără nici o ruşine! Ce, nu se poate răzgândi omul? Să vedem dacă are măcar bunacuviinţă să lase în pace fundaţia pentru o societate deschisă, al cărei antet îl foloseşte ca să-şi promoveze opiniile politice, fără acordul Consiliului de Administraţie! Parcă văd mâine-poimâine cum devine Renate purtătoarea de cuvânt neautorizată şi a Uniunii Europene!
De fapt, e cam jalnic. Nu ne rămâne decât să dorim PSDeilor să treacă moţiunea lor pe jumătate îmbrăţişată şi să vină nişte anticipate. Că normal ar fi ca la finele acestei întreceri în penibil câştigătorii să se mai ducă şi acasă. Nu e nevoie de alt sistem de vot pentru asta, e suficientă doar ceva mai multă atenţie din partea votanţilor, că aceşti oameni, care, conform sondajelor, în proporţie de două treimi nu ar mai fi aleşi în parlament, nu au ajuns acolo cu taxiul, ci trimişi de alegători neglijenţi şi dezinteresaţi, care i-au votat orbeşte.
