OK

Am fost în vacanţă în august într-o lume liniştită şi aşezată (Belgia şi Olanda), unde politica este la locul ei, printre alte preocupări ale unei societăţi civilizate. Când am ajuns acasă, parcă am ajuns pe altă planetă. Am picat tocmai pe afacerea cu muniţie şi armament din portul Constanţa, în care este implicat fratele preşedintelui. Apoi hodoronc-tronc a apărut afacerea de la Aeroportul Militar Ianca. Peste toate astea se suprapune scandalul-cheie – cel cu Elena Udrea – al acestei guvernări şi care va ţine cât PD-L, Băsescu etc. sunt la putere. Probabil nu vom şti niciodată care sunt adevăratele relaţii dintre Băsescu şi doamna ministru, nici dintre liderii PD-L şi doamna Udrea. Dar imaginea acestei zone politice este tot mai ceţoasă, mai îndoielnică. Fie dintr-o proastă gestionare, fie din cauza unor afaceri pe care nimeni nu le mai ştie. Situaţia pare scăpată de sub control. Presa reflectă inevitabil aceste scandaluri. Parlamentul văd că şi el se preocupă. În plus, povestea cu Mircea Băsescu, dar şi alte poveşti îngroaşă mult liniile. Schiţa care rezultă nu e foarte bună. Elena Udrea se vede drept cel mai puternic personaj din PD-L, care îl depăşeşte ca influenţă şi pe Emil Boc, nu mai zic de Blaga, Berceanu Videanu ş.c.l. Nu cred că a crezut cineva gogoriţa cu întâlnirea „întâmplătoare“ din weekend dintre preşedinte şi ministrul turismului. Tot atât de întâmplător a fost faptul că nişte muniţie venită din Thailanda a ajuns să fie descărcată de fratele preşedintelui. OK.        
Traian Băsescu se înfăţişează opiniei publice ca o victimă a unor forţe obscure. Aşa de limbut, prompt, cum îl ştim, şi un tip căruia îi place aşa de mult să se expună în mass-media de data asta tace. Comunicatele şi perifrazele sale nu lămuresc nimic. Tace pentru că este vinovat şi a fost prins ca Zdreanţă la ouă, adică nu are ce spune? Sau pentru că este prost sfătuit? Nu ştim azi. E posibil să vină zilele astea direct de la Cotroceni o contralovitură. Asta s-ar putea produce sub forma unui atac verbal împotriva adversarilor săi. Fie se va scoate la vedere un dosar sau mai multe din zona serviciilor pe care le controlează. Din direcţia opusă se anunţă alte dosare, de asemenea. Să înţelegem că a început campania electorală şi principalul mijloc de luptă va fi această dosariadă, susţinută cu scandaluri. Poate că aşa vom mai afla şi noi mai multe despre afacerile noii nomenklaturi de partid şi de stat. Nu ziariştii scormonesc, investighează, cum se crede. Dosarele/informaţiile sunt oferite din interiorul lumii politice de către terţi. În acest sens, e util să aflăm cine a scos dosarul cu afacerea din portul Constanţa. Care dintre servicii sau mai bine care dintre şefii acestor servicii „a întors armele“? Cine îl lucrează pe Băsescu&familia? Presa? Mă îndoiesc. Afacerea cu muniţie s-a derulat. Poanta a fost că a aflat şi presa prin intermediul unui „binevoitor“. Dacă afacerea nu se derula, dacă protagonistul ei nu ar aparţine sferelor înalte ale puterii, în acest caz chiar fratele preşedintelui, presa nu ar fi avut ce scrie. Într-adevăr, Băsescu este un preşedinte-jucător. Dacă s-ar fi menţinut deasupra tuturor acestor lucruri, scandalul acesta nu ar fi existat. În timp s-a creat imaginea că în jurul său există „un grup de interese“, cum a numit chiar Domnia sa asemenea clanuri mafiote, care beneficiază de avantajele puterii şi le converteşte în averi prin afaceri plasate sub protecţia sa. Nu ştim cât este de exactă această imagine, dar ea se consolidează pe zi ce trece. O camarilă de profitori îl înconjoară, ca altădată, pe Năstase când era premier. Alte nume, aceleaşi obiceiuri proaste. Lupta împotriva corupţiei a fost uitată. Să ştergi cu guma printr-o simplă dezminţire lista lungă a scandalurilor de care numele său a fost – pe drept sau pe nedrept – implicat nu ar ajuta la nimic. E prea târziu. O imagine se formează în politică în perioade lungi, dar se pierde uşor şi repede.