Un caz grav, trecut prea ușor cu vederea: pe data de 19 octombrie, un „control de rutină“ la Aeroportul Otopeni se soldează cu depistarea unui cetățean rus suspectat de spionaj economic. A doua zi, în seara zilei de 20 octombrie, Poliţia Rutieră oprește în Snagov o mașină cu număr diplomatic, tot ca urmare a unui „control de rutină“, și întocmește dosar penal unui cetățean rus care refuză să sufle în fiolă. A treia zi, pe 21 octombrie, un alt diplomat rus accidentează o tânără pe trecerea de pietoni, refuză alcooltestul, iar astăzi nu mai este în țară. Ce-i cu vânzoleala asta rusească? Există vreo legătură între cele trei cazuri?
Între primele două, aproape sigur. Surse diplomatice și judiciare indică faptul că între rusul de la Otopeni și cel de la Snagov există o strânsă legătură. Al treilea caz este, după toate indiciile, o întâmplare nefericită. Și aceasta ascunde însă detalii relevante care ilustrează un mod neprincipial de acțiune.
Primul cetățean rus, identificat sumar cu inițialele O.M., este acuzat de procurori că ar fi încercat să scoată din țară documente și hărți geologice, conținând date clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare de la Moldova Nouă.
Cetățeanul rus nu pare a fi doar om de afaceri, interesat de privatizarea exploatării de cupru, și nici firma elvețiană pe care o reprezintă nu pare chiar așa de capul ei. Nici diplomatul rus oprit la Snagov, identificat sub numele de Alexey Bulanov, secretar III la ambasadă, nu se arată a fi doar diplomat. Amândoi par să aibă o pasiune comună: informațiile secrete despre zăcămintele de cupru, în special de la Suvorov (ironia sorții, cu nume tot rusesc).
La ce le-ar folosi rușilor hărți, date și informații secrete despre zăcământul de la Suvorov, considerat important? În primul rând, ar diminua capacitatea de negociere a statului român, care se tot căznește să-și vândă minele de cupru taman când prețul cuprului o ia razna, iar acest metal nu se mai prea găsește.
Rușii și-au intensificat acțiunile de spionaj economic nu doar în România (vezi ping-pong-ul expluzărilor din 2010). Întreaga lume occidentală constată îngrozită că e mai rău ca pe vremea Războiului Rece. În bătălia pentru resurse, Rusia, depășită tehnologic, își joacă supraviețuirea.
În ceea ce privește cazul de spionaj economic de la Moldova Nouă, un rol esențial pare să-l fi jucat Serviciul Român de Informații, după cum admite Parchetul în comunicatul oficial și după cum ține să sublinieze SRI în comunicatul de vineri seară. Acest caz fără precedent pune la încercare instituții-cheie ale statului român. Acuzațiile sunt cât se poate de serioase, implicațiile – majore, e pusă în discuție din nou însăși relația între două state, rețeaua de complicități – încă neclară, iar peisajul geopolitic – tot mai complicat (vezi agitația rusească din Transnistria).
P.S. Chiar în timp ce ambasadorul Rusiei la București discuta, chipurile, la Ministerul de Externe o soluție amiabilă în cazul diplomatului care a comis un accident refuzând ulterior etilotestul, colegii săi încercau să-l scoată rapid și discret din țară. Nu le-a ieșit, așa că rușii au trebuit să ceara hârtii de la Moscova, să-și asume public refuzul de a-i fi ridicată imunitatea diplomatică pentru a-l putea trimite legal înapoi la Moscova.
