Un partid de esenţă penală

Comportamentul PSD de luni din parlament reprezintă încă o încercare de a înşela publicul, de a-i abate atenţia de la un dosar greu. Am asistat cu toţii la o încercare disperată de a evita o situaţie lose-lose pentru partid. Dacă Viorel Hrebenciuc nu demisiona din parlament, PSD avea o mare problemă cu câteva zile înainte de primul tur. O eventuală cerere de arestare trebuia fie aprobată, fie respinsă. În ambele situaţii, candidatul Victor Ponta avea numai de pierdut. În caz că PSD făcea scut în jurul lui Hrebenciuc, simbolul combinaţiilor tenebroase, ar fi scandalizat opinia publică. În caz că-l lăsa din braţe, demobiliza şi mai rău partidul, oricum demoralizat de valul de anchete penale.
Demisia lui Hrebenciuc a fost o perdea de fum pentru a stopa orice discuţii în spaţiul public, oricum rare sau trunchiate, despre acest dosar infernal. Cifrele vehiculate, modul de operare, totul arată îngrozitor. Potrivit procurorilor DNA, s-au restituit abuziv 43.000 de hectare de pădure în Bacău. Imaginaţi-vă o fâşie de pădure lată de 4 km şi lungă de 100 de km, adică întinsă de la Bucureşti până spre Câmpina. O halcă bună de ţară traficată contra unor comisioane. Prejudiciul calculat se ridică la 300 de milioane de euro, adică aproape cât o tranşă FMI.
Apoi, vedem putreziciunea întinsă peste stat. În dosar sunt urmăriţi penal Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta (observăm că despre el se pomeneşte foarte puţin spre deloc) Viorel Hrebeniuc&fiul şi un senator PSD, plus soţia judecător. Unde le-a dispărut subit mândria de a fi români? Cum poţi „călca pe cap“ simpli funcţionari care îşi fac datoria apărând pădurile statului? Ce poate fi mai periculos decât un partid care-şi pune toată forţa în slujba unor infractori? PSD schimbă folclorul cu acest dosar. Ar fi depăşit să mai spunem că este un partid care fură ca în codru. După dezvăluirile din dosar rezultă că lideri de vârf ai PSD fură codrii cu totul.
Abia acum urmează marea înşelătorie. În ziua demisiei lui Hrebenciuc, Victor Ponta acuză opoziţia că-şi apară penalii şi incompatibilii în timp ce penalii lor, oameni de onoare, se dau singuri pe mâna justiţiei. Ce urmează? Ce face PSD în parlament după încercarea premierului Ponta de a prezenta partidul altfel decât e, adică un mare susţinător al justiţiei, un adevărat apărător al dreptăţii? În locul lui Viorel Hrebenciuc, partidul îl urcă în funcţia de vicepreşedinte la Camera Deputaţilor pe Marian Neacşu, un condamnat penal în prima instanţă, care a pierdut definitiv un proces cu ANI pe conflict de interese. Omul propulsat de PSD la conducerea Camerei s-a mai remarcat prin punerea Legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi în marţea neagră şi prin voturi împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate.
Marea mistificare a continuat cu apărarea unui cercetat penal. PSD l-a scăpat de arestare pe deputatul PC, Ion Diniţă, pus sub acuzare în dosarul de corupţie în care este anchetat preşedintele CJ Braşov, ieşind din sală astfel încât nu a existat cvorum. Apogeul a fost atins când opoziţia a cerut ca proiectul de lege privind amnistia şi graţierea să fie inclus pe ordinea de zi cu scopul explicit de a fi respins, iar PSD a refuzat.
Toate aceste fapte stridente petrecute într-o singură zi probează, dacă mai era nevoie, extracţia penală a partidului condus de Victor Ponta. Acest partid reprezintă azi un pericol la adresa democraţiei, o masă critică de interese ilegitime şi trebuie oprit prin orice mijloace să pună mâna pe toată puterea. Victor Ponta a ajuns candidatul unor cohorte de penali, marea speranţă a borfașilor mari şi mici. În ritmul ăsta, PSD va avea curând majoritate şi în puşcării, nu doar în parlament, câtă vreme trei sferturi dintre aleşii cu probleme în justiţie provin din acest partid.