Dacă nu vom asista la vreo schimbare spectaculoasă de situație, pe 5 iunie 2016 vom avea alegeri locale într-un singur tur. Craiova își va alege primarul și cei 27 de reprezentanți în Consiliul Local (CL). Într-un cadru solemn, aceștia vor depune jurământul care, potrivit art. 7 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, sună în felul următor: „Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Craiova. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“. Așa s-a întâmplat în 2012. Statistic însă, 11 din cei 27 de consilieri aleși pe liste care au depus inițial jurământul nu mai fac acum parte din CL. Aceștia fie au plecat în parlament, fie au avut probleme în partid sau cu ANI și DNA.
Bilanțul activității consilierilor municipali în mandatul 2012-2016 este extrem de sărac. Aceștia nu au inițiat nici un proiect de hotărâre de consiliu local (HCL), toate fiind propuse de executiv. Pentru unii, activitatea s-a rezumat doar la momentul solemn din 2012 și la ridicatul mâinii. Mașinăria de vot din CL a produs decizii pe bandă rulantă, multe dintre ele controversate. Să ne amintim doar două dintre scandalurile acestui mandat, „Craiova Culturală“ și „Târgul Municipal“, pe care le voi enunța foarte pe scurt.
În perioada 2013-2015, CL a alocat peste 1.000.000 de euro din bugetul local pentru proiectul „Craiova Culturală“, banii fiind gestionați de o asociație care pregătea participarea municipiului în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2021. Printre altele, această asociație a plătit 357.000 de euro pe consultanță și a tocat circa 250.000 de euro pe publicitate în mass-media. Cu toate acestea, Craiova a fost eliminată din competiție, iar în finală s-au calificat București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare. GdS și Alege TV au arătat că în acest demers administrația locală a încălcat mai multe legi.
Este vorba despre Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 350/2005 privind accesarea creditelor bugetare și OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice. Rezumând, municipalitatea trebuie să explice craiovenilor dacă legea îi dădea voie să înființeze o asociație de drept privat, pe care să o transforme în ordonator terțiar de credite al bugetului local. Apoi, trebuie să spună în ce bază legală a alocat acestei asociații 1.000.000 de euro din banii publici, cheltuiți ulterior discreționar.
Alte decizii controversate ale administrației locale se referă la „Târgul Municipal“. Istoria târgului de pe strada Caracal este deja cunoscută. A fost înființat prin închirierea unui teren privat, contra sumei de 15.000 de euro/lună. Lucrările au demarat fără autorizație de construire, târgul a funcționat fără autorizație ISU de securitate la incendii. A ars în 11 decembrie 2015 și a fost mutat în fosta autobază RAT, din cartierul 1 Mai. Săptămâna trecută, am arătat că acest târg nu avea și nu are regulament de organizare și funcționare, obligatoriu prin lege. Tot săptămâna trecută, am arătat că administrația locală taxează diferit comercianții cărora le oferă aceleași condiții, „spații neamenajate“: 3 lei/mp/zi pentru legume-fructe, 1 leu/mp/zi pentru diverse și doar 0,5 lei/mp/zi pentru haine second-hand. Am adresat consilierilor provocarea să scadă taxele la 0,5 lei/mp/zi pentru toți comercianții menționați, argumentând că pentru condiții egale trebuie percepute taxe egale. Această provocare nu a declanșat nici o reacție în lumea liniștită a celor care nu cuvântă. În ședința CL din 25 februarie, intervenția consilierului Ionel Pană, care a subliniat cele observate de noi, a produs doar un scurt moment de tăcere și jenă. Apoi, ședința a continuat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Această atitudine mi-a întărit convingerea că politicienii locali și populația trăiesc în două realități diferite.
Despre „Craiova Culturală“, consilierii municipali nu au scos nici un sunet. Puterea și Opoziția au tăcut complice, știind că împreună au votat toate acele proiecte de HCL care ne-au adus aici. În schimb, mușchii politici s-au umflat pe subiecte mult mai puțin periculoase. Consilierii PNL au atacat, la sentiment, proiectul privind atribuirea de denumiri pentru câteva străzi din municipiu. Aceștia au propus ca patru dintre denumiri (Egretelor, Ana Aslan, Nicolae Filimon, Mihai Sadoveanu) să fie înlocuite cu numele unor eroi martiri căzuți în teatrele de operațiuni din Angola, Kosovo și Afganistan (Valentin Leoveanu, Emanoil Ciobanu, Cătălin Marinescu, Claudiu Vulpoiu). Ca răspuns, consilierii PSD au afirmat că propunerile PNL nu aveau avizele obligatorii prealabile ale comisiei județene de specialitate. Liberalii au argumentat că nici propunerile pesediștilor nu aveau aceste avize. În cele din urmă, proiectul a fost votat în forma inițială, PSD având majoritatea în CL.
Sunt sigur că, în viitorul apropiat, numele ostașilor căzuți la datorie se vor regăsi în nomenclatura stradală a Craiovei, fără circul politic atașat. Pătruns de patriotism, consilierul PNL Marinel Florescu a propus solemn ca imnul de stat să fie intonat la începutul fiecărei ședințe de CL. Ca să nu-i facă pe plac, primarul Lia Olguța Vasilescu i-a răspuns că imnul se intonează la ședințele solemne.
Tot în cadrul ședințelor solemne se votează, de obicei, și cetățenii de onoare ai Craiovei. Printre aceștia, se numără și fostul premier Adrian Năstase, condamnat la închisoare cu executare pentru corupție. În urma deciziei justiției, consilierul Dan Cherciu a propus ca titlul să-i fie retras. Propunerea nu a adunat însă cel puțin nouă semnături din partea consilierilor municipali, pentru a intra pe ordinea de zi a CL.
Închei acest comentariu cu un îndemn pentru actualii și viitorii aleși locali.
Dragi consilieri, nu declarațiile sforăitoare și patriotarde ne vor face să fim mândri că ne reprezentați, ci câteva lucruri normale, de bun-simț. Printre acestea, și sinceritatea față de craioveni și față de voi înșivă. Acea sinceritate pe care o presupune jurământul de la învestitură. Dacă nu veți face, cu bună-credință, tot ce stă în puterile și priceperea voastră, pentru binele locuitorilor municipiului Craiova, pe 5 iunie veți pleca acasă. Așa să ne ajute Dumnezeu!
