Filmul artistic „Moromeții“ (1987), realizat după volumul I al romanului cu același nume al marelui romancier Marin Preda, este o capodoperă cinematografică alcătuită din scene și replici memorabile. Una dintre aceste scene se petrece la moara satului, deținută de primarul Aristide (Petre Gheorghiu). După seceriș, oamenii se înghesuie la măcinat cu puținul grâu, strâns cu multă trudă. Țugurlan (Florin Zamfirescu), unul dintre cei mai săraci oameni din sat, îndrăznește să strige cu voce tare ceea ce toată lumea știa: anume că morarul fura din făina oamenilor printr-o țeavă secretă. În acel moment, este pălmuit prompt de jandarmul satului (Ion Anghel), iar dialogul care urmează este genial. „Făină lipsă zici… Domnul primar e un hoț… Pentru toată lumea domnul primar e «domnul primar», iar pentru tine e hoț!“, strigă jandarmul cu subînțeles, căutând cu multă luare-aminte la chipurile sătenilor înmărmuriți. Vasăzică, nu cumva credeau și ei asta? După care îi mai arde o scatoalcă lui Țugurlan. Paralizați de frică, anticipând ceea ce avea să se întâmple, sătenii nu reacționează, însă pălmuitul îndrăznește: „Da, pentru mine domnul primar e hoț!“. Între cei doi se încinge bătaia, iar în scenă intră și primarul care cere ajutor la lume. Țugurlan dezarmează jandarmul în fața mulțimii pasive, iar la plecare îi strigă peste umăr primarului: „Nu ești cinstit, domnule primar, și ți-e frică să afle lumea că ești hoț!“. Ce a urmat se știe: Țugurlan a fost chemat la secție și trimis la pușcărie pentru că a îndrăznit să se ridice contra stăpânirii. O stăpânire nedreaptă, injustă, în care jandarmul nu este de partea dreptății, ci a celui puternic. Siliștea-Gumești, sătucul din Teleorman în care se petrece acțiunea romanului nostru, arată o Românie în care Primarul, adică prin excelență liderul democratic ales al comunității, învârte în paralel afaceri bănoase. El fură din făina oamenilor, iar atunci când este prins, Jandarmul îi ține partea. Cam acest lucru își doresc și politicienii din zilele noastre, ca justiția să fie în solda lor. Funcția aleasă înnobilează, găinarul prins asupra faptului nu poate fi decât un „domn“, nicidecum un escroc ordinar, care trebuie să suporte rigorile legii. Am descris scena de mai sus, decupată din lumea democratică a satului interbelic, în contextul alegerilor din 5 iunie. Avem deci rezultatele alegerilor, ce facem cu ele? S-a vorbit și s-a scris foarte mult despre scorurile obținute de primarii anchetați de DNA. La Baia Mare, primarul Cătălin Cherecheș a fost reales cu 70% din voturile celor prezenți la urne, deși se afla în arest preventiv în urma unui flagrant de luare de mită. La Craiova, Olguța Vasilescu a obținut 60% din voturi, fiind acuzată de luare de mită de DNA. Până la o decizie definitivă și irevocabilă din partea justiției, cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție. Totuși, am văzut că analiștii și propagandiștii interpretează aceste scoruri ca pe o palmă pe care poporul a dat-o DNA-ului și luptei anticorupție. Riscăm astfel să cădem în plasa unei manipulări de proporții, în stil moromețian. În primul rând, haideți să vedem ce înseamnă aceste majorități, cu aplicație la cazul Craiovei. După cum se știe deja, doar 100.000 din cei 258.000 de craioveni cu drept de vot, adică 38,66% din electorat a mers la urne pentru a-și exprima opțiunile politice. Primarul a obținut o majoritate de 60% din această minoritate, adică voturile a 22,7% din electoratul craiovean. La fel și la Baia Mare, unde primarul a obținut 70% dintr-o minoritate de 38,67% a electoratului cu drept de vot. Prin generalizare, se spune că primarul a fost ales de craioveni sau băimăreni. În opinia mea, însă, vorbim de o încercare de supralegitimare, care nu trebuie dusă în zona justiției. În sondaje, DNA are o cotă de încredere de 60%, însă instituția nu a fost și nu este actor politic. Rezultatele alegerilor nu trebuie să ducă la relativizarea justiției și a luptei anticorupție. Am mai spus-o și o repet, justiția nu se face prin vot. Dacă un primar comite o infracțiune, el trebuie trimis la pușcărie, indiferent dacă are 60-70% în sondaje sau în alegeri, votul nu este un cec în alb pentru încălcarea legii.
Am simțit că cele de mai sus trebuie subliniate deoarece observ unele discursuri care susțin că realegerea primarilor penali înseamnă că lumea s-a săturat de anticorupție, vrea liniște. Am impresia că se încearcă legitimarea unor viitoare acțiuni împotriva justiției. Evident, aceste discursuri nu sunt în beneficiul țugurlanilor furați, care reprezintă 99% din electorat, ci al liderilor care reprezintă doar 1%. Aceștia din urmă vor un Jandarm care să lucreze pentru aristizi și să pălmuiască țugurlanii care îndrăznesc să se pună cu stăpânirea. Opinez că orice modificare esențială în ceea ce privește legile și instituțiile anticorupție nu trebuie asumată de minoritatea-majoritară, ci
printr-un referendum național, pe chestiuni concrete și clare. Așadar, primarii care au probleme cu justiția și politicienii în general nu trebuie să amestece oalele și borcanele, ci să-și îndeplinească mandatul pe care l-au primit, iar votul să nu fie folosit ca armă pe terenul justiției.
În continuare, voi face și câteva comentarii politice în legătură cu votul din 5 iunie. Așadar, în Craiova politicienii și soluțiile lor au reușit să aducă la urne sub 100.000 de cetățeni cu drept de vot, adică doar 38,66% din electorat.
Cele mai multe voturi le-a obținut candidatul Alianței PSD+UNPR, Lia Olguța Vasilescu (58.500), urmată de candidatul PNL, Pavel Badea (12.650), Mircea Năstase (ALDE) – 7.500 de voturi, Florentin Gust (PSRO) – 6.000 de voturi, Dan Cherciu (Alianța „Pentru Craiova“) – 5.100 de voturi și Horațiu Buzatu (Mișcarea Liberală) – 3.000 de voturi. Candidatul PSD și UNPR a reușit nu numai să-și conserve scorul din 2012, când a avut și suportul PNL, dar a luat chiar 1.000 de voturi în plus. Potrivit rezultatelor finale anunțate de BEC, Alianța PSD+UNPR a obținut 53.300 de voturi, iar PNL a obținut 17.700 de voturi. Lia Olguța Vasilescu a obținut cu circa 5.200 de voturi în plus față de alianța care o susținea, în timp ce Pavel Badea a obținut cu 5.050 de voturi mai puțin decât partidul care îl susținea. Cu alte cuvinte, peste 5.000 de votanți PNL, adică aproape 30% din electoratul liberal care a mers la urne nu l-a votat pe candidatul susținut de partid. Unde s-au dus aceste voturi este greu de argumentat științific. Matematic, însă, putem face unele socoteli. Dintre candidați, doar Dan Cherciu a obținut cu circa 1.100 de voturi mai mult decât partidul, ceea ce înseamnă că a luat din altă parte. Admițând că a luat voturile de la electoratul PNL, tot rămân circa 3.900 de voturi neexplicate. A fost Pavel Badea sabotat de propriul partid? Au votat 30% din alegătorii PNL cu adversarul Lia Olguța Vasilescu? Se știe că actuala filială este compusă din vechile PNL și PDL, iar cele două facțiuni nu s-au amestecat natural. Candidatul desemnat de noul PNL pare să nu fi mulțumit pe toată lumea, cu toate că nimeni nu-și asumă deschis o asemenea poziție. Cert este că, după eșec, s-a lăsat cu sânge pe pereți. Pavel Badea și-a anunțat retragerea din fruntea PNL Craiova, însă lucrurile nu s-au încheiat aici. Vinerea trecută, în cadrul unei ședințe cu scandal, el a fost exclus din partid, pierzându-și și mandatul de consilier municipal. Locul în fruntea PNL Craiova a fost preluat interimar de Ștefan Stoica (PDL), iar mandatul în CL de Doru Câplea (PDL). Dacă înainte de alegeri balanța filialei înclina spre PNL, începând cu refugierea la București a copreședintelui Mihai Voicu și eșecul lui Pavel Badea, balanța înclină spre PDL. În exterior, imaginea partidului este extrem de afectată. Pentru că suntem în plin campionat european de fotbal, este ca și cum echipa își elimină propriul atacant, preferând să joace în prelungirile pentru parlamentare în inferioritate numerică. În CL Craiova, PSD+UNPR are majoritate absolută, cu 19 mandate din 27, restul fiind adjudecate de PNL – 6 mandate și ALDE – 2 mandate. Vom vedea cum se va descurca noua majoritate tăcută, opoziția nu-și poate intra în rol decât declarativ în aceste condiții. Despre strategiile câștigătorilor și perdanților, precum și despre comunicarea publică a acestora, inclusiv despre demagogia politică de stânga și de dreapta, vom vorbi cu proxima ocazie.
