Strategia lui Liviu Dragnea pentru a-şi conserva puterea în partid şi influenţa asupra guvernului are două dimensiuni: sprijin pentru liderii PSD cu probleme penale şi fonduri cât mai mari de cheltuit pentru liderii din teritoriu. OUG pentru modificarea Codului Penal în folosul politicienilor cu dosare e arhicunoscută, dar ea e însoţită de măsuri luate discret care dau drumul la bani cheltuiţi fără discernământ în teritoriu. Cu ajutorul lui Sevil Shhaideh şi al lui Darius Vâlcov (surpriză), Liviu Dragnea a pus la punct o strategie devastatoare pentru finanţele României.
Cum s-a ajuns în această situaţie? Dragnea ştie, din experienţa de baron local de Teleorman şi din cea de ministru al dezvoltării, că puterea unui lider PSD stă în banii pe care îi poate trimite în teritoriu. Aşa îşi cumpără susţinerea în partid. Aşa a cunoscut-o şi a legat o prietenie şi relaţie strânsă de afaceri cu Sevil Shhaideh, fosta mână dreaptă a lui Nicuşor Constantinescu, singura persoană de a cărei loialitate Dragnea nu se îndoieşte. După eşecul propunerii ei ca premier, Dragnea a impus-o ca ministru al dezvoltării, administraţiei şi fondurilor europene, adică i-a dat pe mână un buget ameţitor.
În scenă a intrat anul trecut şi Darius Vâlcov, fostul primar de Slatina şi ministru de finanţe în guvernul Ponta, urmărit penal în trei dosare de corupţie. Dragnea i-a dat lui Vâlcov să scrie partea economică din programul de guvernare. I-a dat şi un birou în sediul PSD, spre uimirea şi nemulţumirea multor PSD-işti vechi, care nu văd cu ochi buni influenţa uriaşă a lui Vâlcov în chestiunile economice.
Şi o picanterie: Vâlcov este autorul noului proiect de buget, după ce proiectul iniţial, gândit de ministrul Viorel Ştefan, a fost considerat de Dragnea prea permisiv cu instituţiile detestate de Dragnea (Serviciile Secrete, Administraţia Prezidenţială).
Diavolul ascuns în detaliile bugetului
Revenim la strategia lui Dragnea/Shhaideh/Vâlcov de devalizare a bugetului naţional. Strategia e demonstrată de prevederile prinse într-o ordonanţă de urgenţă şi în proiectul legii bugetului. Prevederile ascunse bine în ambele acte normative au consecinţe majore asupra modului în care vor fi cheltuiţi banii publici în acest an.
În proiectul legii bugetului, discutat acum în parlament, guvernul a introdus câteva prevederi scandaloase, gândite de trio-ul Liviu Dragnea – Sevil Shhaideh – Darius Vâlcov şi destinate loializării şefilor din teritoriu.
Articolul 26 din proiectul legii bugetului stipulează că Ministerul Dezvoltării (Shhaideh) poate primi bani de la Fondul de rezervă al guvernului pentru rău-famatul Program Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). PNDL e un sac fără fund pentru primari şi şefii de consilii judeţene, care cheltuiesc fără norme şi standarde de costuri banii din bugetul naţional pentru investiţii precum podeţe, parcuri în sate, terenuri de fotbal în pădure şi alte trăznăi. Alt lucru important despre PNDL: nu există nici acum norme de prioritizare a investiţiilor aprobate din acest program uriaş, finanţarea fiind dată cel mai des prin decizie politică.
Guvernul a alocat pentru acest program 30 de miliarde de lei, adică aproximativ 6,6 miliarde de euro, în intervalul 2017 – 2020, atenţiona acum o săptămână Vlad Petreanu, care anunţa că aceasta e miza dezincriminării abuzului în serviciu.
Încă o prevedere: articolul 4, alineatul 1, litera c) arată că 400 de milioane de lei pentru repararea drumurilor judeţene şi comunale vor fi împărţiţi de şefii de consilii judeţene către primari pe un singur criteriu: consultarea primarilor. Vă las pe dumneavostră să ghiciţi câți primari din opoziţie vor primi bani.
Şi mai e ceva: sărăcia devine atu în lupta pentru banii din buget. Astfel, la articolul 4, alineatul 2, litera b3) se arată că 60% din banii alocaţi din buget comunelor, oraşelor şi municipiilor se vor duce la acele localităţi care au o medie a impozitului pe venit pe locuitor mai mică decât media pe judeţ. Nu există criterii de performanţă, ierarhizare a nevoilor de investiţii sau de funcţionare curentă. Nimic. Doar sărăcia.
OUG-ul care desface băierile pungii
Ordonanţă de urgenţă nr. 9/2017, adoptată de guvernul – marionetă Grindeanu în 25 ianuarie, dărâmă două bariere în calea prăduirii banilor publici. OUG nr. 9 abrogă câteva articole din Legea finanţelor publice (Legea nr. 500/2002). Pe scurt, OUG suspendă timp de un an, până la 1 ianuarie 2018, limitarea cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar. Cu alte cuvinte, ordonatorii de credite (a se citi liderii locali) vor putea angaja cheltuieli practic nelimitate, fără a mai da socoteală în faţa legii.
E adevărat că această suspendare a funcţionat şi anul trecut. Dar anul trecut existau două bariere în calea prăduirii banului public: incriminarea abuzului în serviciu (tocmai dezincriminat prin OUG nr. 13) şi existenţa unui guvern care a fost mai atent cu banul public decât majoritatea guvernelor anterioare.
Mai mult: ordonanţa dată de guvernul Grindeanu suspendă formal timp de un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Adică dacă un primar vrea să pună panseluţe în loc să construiască un drum şi mută banii dintr-un capitol bugetar în altul, nu va avea de suferit nici o repercusiune legală deoarece guvernul Grindeanu tocmai a dezincriminat infracţiunile de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului prin emiterea de acte normative (ordine de ministru, hotărâri de consiliu local sau judeţean, ordine de primar etc.).
Cristian Pantazi – HotNews.ro
