Scrisoare deschisă adresata domnului Frans Timmermans, Vice-președinte al Comisiei Europene
Evenimentele din România din această săptămână au atras atenția lumii intregi. Mult timp trecuse de cand această țară nu mai deschisese buletinele de știri internationale, pentru a se vorbi despre revolta oamenilor obișnuiți împotriva abuzurilor anti-democratice. Cei cativa jurnalisti straini care își mai aminteau vag de existența acestei tari balcanice vorbeau mai degrabă despre sărăcie, minorități, medici prost plătiti, care au ales calea exilului spre Europa de Vest sau muncitorii din construcții plecati în căutarea unui viitor pe santierele occidentale.
România se confruntă în ultimele zile cele mai mari manifestări ale erei post-comuniste, împotriva unui partid moștenitor nu numai al unor lideri comuniști, dar mai ales a unei anumite mentalitati de impunitate, atotputernice, a unei nomenclaturi arogante, care își poate permite orice, întotdeauna mai presus de lege. Sute de mii de oameni de toate vârstele au ieșit în stradă. Ei au demonstrat împotriva ordonanțelor de urgență ale guvernului de a ierta abuzurile, cazurile de corupție și fraudă în care prejudiciul ar fi mai mic de 200.000 lei, sau 44.436.54 euro la cursul Inforeuro al zilei.
Această sumă considerată nesemnificativă de guvern pentru a justifica o eventuala urmărire penală împotriva protejatilor sai reprezinta totusi echivalentul a aproximativ 100 de salarii medii naționale și pensiile a aproximativ 450 tarani. Ca să nu mai vorbim de batranii în mediul rural, cu nici un venit sau asigurare medicală, dintre care majoritatea a lucrat în sistemul colectivist comunist.
Sa judecăm urgențele adevărate ….
Într-o țară printre cele mai nevoiașe al Uniunii Europene, cu două dintre regiunile sale în topul 10 al sărăciei europene, pe ultimul loc în sistemul medical european, unde speranța de viață este printre cele mai scăzute din UE, prioritatea guvernului de a elibera persoane acuzate de acte de corupție, în special în sectorul public, arată un dispreț total față de drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Într-o țară în care mortalitatea infantilă, din cauza sărăciei, a ajuns la cifre catastrofale, singura prioritate a guvernului, mai puțin de o lună după inaugurarea sa, a fost de a se gandi la corupti.
Într-o țară în care, uneori, pana si medicii refuză să intre în unele sali de operatie, cu excepția situațiilor de urgență, din cauza pericolului de infecție, guvernul a decis că libertatea hoților din banii publici este crucială.
Într-o țară în care costul pe kilometru de autostradă este peste media UE, suntem obligati să reparam un drum construit doar un an în urmă, pentru că firmele câștigătoare faceau parte din galaxia puterii.
Într-o țară în care abilitățile de citire, în matematică și științe sunt slabe, unde abandonul scolar atinge cote înalte, care amenință însăși viitorul acestei națiuni, guvernul s-a concentrat asupra iertarii unor persoane urmărite de către Direcția Națională Anticorupție – DNA.
Masurile guvernului servesc unui scop și au precedente.
O astfel de măsură ar elibera un număr de oameni aproapiati puterii și în măsură să finanțeze anumite campanii electorale. Aceasta ar permite, de asemenea, liderului majorității, Liviu Dragnea, de deveni prim-ministru al țării, ceea ce nu este posibil acum, având în vedere problemele sale cu legea și condamnarea sa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. Un condamnat pentru fraudă electorală, care în prezent se lauda ca a câștigat alegerile, cat cinism.
Surprinzător să știm că liderul unui partid care se pretinde de stanga și primul sau ministru au fost printre puținii lideri europeni care, contra cost, s-au deplasat la Washington pentru ceremonia de inaugurare a presedintiei Trump. Surprinzător să știm că si contribuția românească la bugetul UE a fost redusa imediat după această vizită.
Pentru a realiza enormitatea situației, de asemenea, reamintim că noul ministrul Justiției, Florin Iordache, a fost arhitectul în urmă cu câțiva ani, al unei legi, esuate intre timp, vizand un statut unic in lume pentru parlamentarii români, o „super-imunitate”, la fel ca în jocurile video, transformând parlamentarii într-o castă a celor de neatins. Ministrul afacerilor sociale, Olguta Vasilescu, membru fondator și fost senator al unui partid extremist apropiat al Frontului Național francez, este si ea anchetata de DNA, dosar încă în curs. Ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, care gestionează, intre altele, fondurile structurale primite de la UE, nu este nici mai mult, nici mai puțin decât fina lui Dragnea.
Acestea sunt doar câteva exemple ale crizei morale imense care domină România, pentru a contextualiza corupția endemica, din cauza unui partid cu cel mai mare număr de membri in indelicatețe cu legea. Exemple de derivă profunda, juridica, etica si sociala, al unei societati unde competența este marginalizata, iar succesul depinde numai de rețelele de influență, de sprijinul politic și grosimea plicului strecurat oamenilor potriviți. Acest lucru permite unor perfecti incompetenti de a veni la putere și de a o exercita cu mare aroganță și obrăznicie. Acest lucru permite funcționarilor publici cu salarii oficiale mici de a-si construi vile cu teren de tenis, piscina, in timp ce promit oamenilor bani in plus, pentru o pâine și un kg de făină. Uitand de cei care așteapta începutul lunii viitoare, pentru a mai avea dreptul la o vizita medicala gratuita, atunci când nu renunța pur și simplu la tratament.
În această situație de o gravitate enormă, intervenția concretă a Uniunii Europene ar fi benefică. Comisia Europeană este gardianul tratatelor și trebuie să fie si unul dintre gardienii statului de drept.
Începând cu luna martie 2014, Comisia Europeană dispune de un nou mecanism pentru a face față amenințărilor „sistemice”, care afectează integritatea, stabilitatea și buna funcționare a statului de drept în statele sale membre. Noul cadru pentru statul de drept este „legătura complementară” care, în situații extreme, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei „încălcări grave și persistente” a valorilor UE de către un stat membru.
În aceste condiții, activarea mecanismul de pre-articol 7 din Tratatul de la Lisabona, de catre Comisia Europeana acum pare inevitabilă și chiar de dorit. Acest lucru va permite Comisiei să încerce un dialog cu guvernul român pentru a preveni orice escaladare a amenințărilor sistemice la statul de drept, altele chiar decat aceasta ordonanta.
Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europeane prevede că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectarea drepturile omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori comune sunt, de asemenea, consacrate în preambulul tratatelor și Carta drepturilor fundamentale și în preambulul CEDO și articolul 3 din Statutul Consiliului Europei.
Ele necesită o separare a puterilor între instituții independente, bazate pe buna funcționare a unui echilibru al sistemului. Nu pe intervenția guvernului în treburile justiției și ale DNA-ului pentru a opri procedurile penale .
Nu este de ajuns, într-adevăr să amintim mereu aceste valori, trebuie să le aparam, ca pe un bun comun al tuturor cetatenilor europeni, deci si al celor de nationalitate româna.
Cu toate ca din 2009, UE s-a confruntat în mod repetat cu situații critice în unele state membre, care au atacat în mod grav statul de drept, mecanismele de prevenire și sancționare prevăzute la articolul 7 nu au fost niciodată folosite până acum. Cu toate acestea, Comisia a fost în măsură să găsească răspunsuri, atât prin exercitarea unei presiuni politice și lansarea procedurilor de încălcare a dreptului comunitar în cazurile de încălcare a legislației europene.
Dar, contextul s-a schimbat și poate este nevoie de mai mult. Într-adevăr, contextul internațional a văzut, pe lângă amenințarea islamistă, apariția unor pseudo democratii agresive în vecinătatea UE, care, de la 20 ianuarie est expusa la riscul unei noi Yalta. Acești factori externi sunt acum transmisi in interiorul UE, prin intermediul unor mișcări extremiste, (denumite înca „populiste”, prin indulgență excesivă).
UE se confruntă cu mai multe provocări. Primul imperativ este de a demonstra valoarea ei adaugata, prin protejarea cetățenilor europeni împotriva amenințărilor externe, dar si interne.
Pentru a atinge acest scop, utilizarea articolului 7 este necesara, pentru a reaminti cetățenilor amenințati că democrația nu se limitează la utilizarea majorității de către un grup nomenclaturist, ci necesită respectarea statului de drept în serviciul tuturor, în special în lupta împotriva corupției care aduce foloase unor grupari restranse, dand prioritate interesului public (sănătate, educație, venituri decente etc.).
Astfel, articolul 7 ar fi perceput ca un instrument de solidaritate și de protecție al cetatenilor romani ai acestei comunitati, solidaritate care va demonstra inutilitatea si vacuitatea argumentului de ingerinta, invocat de nomenklatura pentru a-și justifica deciziile sale arbitrare
Dl Vicepreședinte,
In interventia dvs, ați amintit convingerile umaniste ale marelui artist roman, Brancusi, victima a două regimuri totalitare care au devastat secolul trecut … Este timpul pentru a arăta cetățenilor europeni de naționalitate română că credința lor în valorile unei Europe unite a fost justificată.
Actuala situatie românească demonstreaza, de asemenea, amenințarea mai largă a populismului, indiferent ca vine de la dreapta sau la stânga scenei politice. Această retorică care devora multe țări europene, care promite minuni sociale în timpul campaniei electorale, care exploatează disperarea claselor populare sau mijlocii. Dar odată alesi, prima măsură este de a-si proteja oamenii săi, pentru a-i scapa de justiție. Nationalism care fulmineaza împotriva deciziilor de la Bruxelles, dar este incapabil să conceapa un plan național și regional de dezvoltare, altfel decât prin fondurile structurale europene. Această retorică care neaga realitatea si pune întotdeauna demonstrațiile pe spatele unei conspirații internaționale și tratează cu dispreț pe cei care au o opinie diferită.
Întrucât UE nu este doar o organizație în scopuri economice, ci o comunitate de valori și cu o anumită viziune democratică și transparentă a societății, o astfel de măsură a Comisiei, de activare a mecanismului de protecție a Statul de Drept:
• Ar oferi speranță cetățenilor români, de a fi protejati împotriva abuzurilor, inclusiv de catre propriile lor autorități.
• Ar restabili încrederea în proiectul european și ar contribui la consolidarea democrației în statele membre. Ar fi, de asemenea, un mesaj pozitiv către alte țări, cum ar fi Bulgaria, care se confruntă, de asemenea, cu corupția endemica.
Cu angajamentul nostru durabil pentru Europa, cu convingerea noastră că locul României nu este pentru eternitate la periferia Europei, ne exprimăm speranța că Comisia va arăta fermitatea necesară pentru a face față unei astfel de situații. Care altfel ar constitui un precedent periculos pentru celelalte guverne europene, potential seduse de perspectiva de a-si proteja condamnații.
Chiar și anulata sau amânata sub presiunea strazii, această măsură demonstrează că actuala guvernare este strâns legata de o rețea de influențe din care democrația nu iese consolidata. Mâine, o altă măsură similara ar putea scoate pe străzi, sa protesteze, sute de mii de oameni. De exemplu, ordonanta 9/2017, în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice, care este, în sine, o dovadă concretă a abordării discutabile guvernului în acest domeniu.
Dle vicepreședinte,
Prin urmare, vă rugăm să analizati situația în toată gravitatea ei si complexitatea ei, si sa luati astfel în considerare posibilitatea de a activa mecanismul legat de pre-articolul 7, așa cum solicitat mai sus.
Cum sa imaginam prima președinție a Consiliului UE de către România, programată pentru 2019, anul alegerilor prezidențiale în plus (daca actualul presedinte nu va fi demis de guvern intre timp), cu un guvern care a făcut campanie acerba împotriva Europei, ca cei mai inversunati eurofobi, împotriva alianțelor cu lumea occidentală și privesc mai mai mult spre Moscova?
Parteneriatele euro-atlantice sunt de asemenea mize importante ale ultimelor evenimente, pentru poporul este priveste decis spre Europa, nu spre puterile care ne-au sângerat până în 1989. Ce ar putea figura pe agenda Președinției Române a Consiliului, lupta contra coruptiei ? Ce dialog este posibil cu un guvern care ignoră injuncțiunile Comisiei și statelor membre de a face fata cancerului corupției?
Vă mulțumim pentru discursul dumneavoastră în plenul Parlamentului European, pe 2 februarie, discurs foarte apreciat în România. Interventia a confirmat românii nu sunt singuri și că Europa este încă interesata de ei. Această Europă la care au aspirat timp de 50 de ani și la care sunt împiedicați să adere pe deplin de catre moștenitorii celor care i-au împiedicat, de asemenea, între 1946 și 1989.
Vă mulțumim de a da românilor o ocazie sa isi recapete mândria, demnitatea, sa nu ai fie priviti mereu ca cersetorii, hotii sau rudele sarace ale Uniunii. Pentru a regăsi un loc între națiunile civilizate și sa isi aminteasca ca au dat Europei si personalitati precum Brâncuși, Cioran, Eliade, Ionescu, Titulescu, Vuia, ca sa dam numai cateva exemple.
Vă mulțumim ca reamintiti contribuția europeană la dezvoltarea justiției, dincolo de culoarea politică a unui partid sau altul.
Istoria abundă în exemple de dictaturi venite la putere prin alegeri. Regimuri care se mândresc că au câștigat voturile poporului, dar o dată la putere, limiteaza drastic libertățile civile.
Ati avut dreptate, românii așteaptă inca multe de la Europa. Și aceasta nu reprezinta o interferență în treburile interne ale unui stat membru, ci un efort rezonabil pentru a consolida justiția, egalitatea, pe baza principiilor la care s-au angajat in cunostinta de cauza o data cu aderarea la UE.
Lavinia Bîciu -Bruxelles
