Gripa este o boală acută, infecţioasă, foarte contagioasă, produsă de un virus. Se manifestă prin simptome respiratorii şi fenomene toxice generale, putând evolua uneori spre forme grave.
Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte anotimpuri. Gripa se deosebeşte de virozele respiratorii prin severitatea simptomelor. O viroză respiratorie obişnuită debutează mai lent (începe cu usturimi în gât, nas înfundat, dureri de cap). Gripa se transmite uşor de la om la om, mai ales în aglomerările urbane, colectivităţile de copii şi adolescenţi.
Transmitere şi tratament
Ca orice viroză respiratorie, se transmite pe cale aeriană, de la omul bolnav la cel sănătos. Transmiterea se face direct, prin tuse, strănut, sau indirect, prin obiecte proaspăt contaminate (batistă, prosop, veselă etc.) Contagiozitatea este mare, dar de scurtă durată, de două-patru zile de la debutul bolii.
Simptomele apar brusc, la una-două zile de la contactul cu bolnavul: febră 39-40 de grade Celsius, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, astenie, roşu în gât, răguşeală până la pierderea vocii, tuse uscată, lipsa poftei de mâncare, greţuri, vărsături.
Gripa se tratează la domiciliu, cu repaus la pat şi antitermice (Paracetamol) recomandate de medicul de familie. Nu se ia acid acetilsalicilic (Aspirină), aceasta putând favoriza apariţia sindromului Reye. Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital, unde bolnavul este supravegheat şi i se administrează antibiotice în caz de suprainfecţii bacteriene.
Celelalte viroze asemănătoare gripei au ca semne sau simptome predominante nasul înfundat, secreţii apoase la nivelul nasului, tuse seacă iritativă, fără însă să asocieze dureri musculare şi de articulaţii, iar febra nu este constantă.
Coriza, răceala, guturaiul – cum sunt cunoscute aceste viroze – au caracteristici comune nasul înfundat şi scurgeri din nas. Aceste viroze dau complicaţii în special la copilul mic, cel mai des otite.
Ce trebuie să ştim despre vaccinare
Vaccinarea antigripală protejează persoana numai faţă de virusurile gripale care circulă în sezonul respectiv, nu şi faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinul rămas din sezonul precedent (2007-2008) nu mai trebuie utilizat şi în sezonul actual. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor începând cu vârsta de un an. Ea poate determina apariţia, la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30-50% dintre vaccinaţi): durere, roşeaţă (eritem), întărirea zonei respective, vânătaie, care dispar spontan. Totodată, pot să apară reacţii generale (la 1% dintre cei vaccinaţi), precum dureri de cap, astenie, febră sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată. Foarte rar pot să apară reacţii alergice severe precum urticaria, rinita, şocul anafilactic.
Zece reguli de prevenire
Prevenirea îmbolnăvirilor se face eficient prin respectarea unor reguli simple:
1. Spălarea mâinilor frecvent, mai ales după suflarea nasului şi după venirea în contact cu persoane bolnave;
2. Evitarea aglomeraţiei şi a contactului cu persoanele bolnave;
3. Evitarea automedicaţiei şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de gripă, răceală sau infecţii respiratorii superioare;
4. Bolnavul trebuie izolat de restul familiei într-o cameră curată, luminoasă, aerisită, suficient de încălzită (24-26 de grade Celsius);
5. Bolnavii vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut;
6. Aerisirea încăperilor sau a birourilor, cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 de grade Celsius;
7. Copiii bolnavi trebuie să stea acasă, pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate;
8. Evitarea vizitării bolnavilor sau a suspecţilor de gripă;
9. Vaccinarea antigripală;
10. Consumarea ceaiurilor şi alimentelor bogate în vitamina C.
Administrare
Vaccinul antigripal se administrează, numai de către un cadru medical, intramuscular sau subcutanat. El poate fi injectat concomitent cu alte vaccinuri, dar în locuri diferite.
