Vaccinarea este tot mai mult pusă sub semnul întrebării. În România, rata vaccinării la copii a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 20%. Asta în condițiile în care suntem pe primele locuri în UE la tuberculoză și hepatită B, afecțiuni ce pot fi prevenite prin imunizare. Îngrijorarea este legată de bolile care pot să reapară dacă antiimunizarea cucerește tot mai mult teren.
Siguranța vaccinurilor a împărțit românii în două tabere, așa cum se întâmplă și în Occident. Vaccinarea este cea mai reprezentativă formă de prevenție și rămâne cea mai mare descoperire științifică a secolului trecut, după cea a antibioticelor. Poliomielita (numită și paralizie infantilă, este o boală infecțioasă virală acută, care se răspândește de la om la om, de obicei pe cale fecal-orală – n.r.) a fost eradicată din Europa cu ajutorul vaccinului. Acum, după ce ani la rând părinții au refuzat să își mai imunizeze copiii împotriva acestei boli, vedem că poliomelita a reapărut în Ucraina. „Vaccinurile au salvat și salvează în continuare milioane de vieți. Aproximativ 99 la sută din populația matură este vaccinată, fără nici un fel de probleme. Semnele de întrebare sunt legate de faptul că a apărut acea lege a drepturilor pacientului prin care se spune că acesta are voie să accepte sau nu anumite intervenții. Este un element favorabil factorului democratic din această țară pentru că omul are dreptul să fie informat și să ia o decizie pentru el. Numai că această decizie a bulversat părinții. Aceștia spun că până la un moment dat vaccinul a fost obligatoriu, nu îi întreba nimeni dacă vor sau nu să îi fie făcut copiilor, iar acum cineva îi pune să semneze că sunt de acord și automat se gândesc ca nu cumva să existe niște chestii dubioase. Trebuie ținut minte că în Europa s-a eliminat poliomelita datorită vaccinului. A fost suficient ca în Ucraina să nu se vaccineze jumătate din copii și să apară două cazuri de poliomelită“, a explicat dr. Dumitra Gindrovel, medic de familie și medic coordonator în Grupul de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).
„Întâlnesc în cabinet pacienți care refuză vaccinarea“
Cei care susțin antiimunizarea sunt cel mai adesea românii cu studii superioare care se bazează mai mult pe informațiile din mediul on-line. La sate, acolo unde accesul la tot felul de informații este mai greoi, oamenii țin cont mai mult de sfaturile medicului de familie. Cu toate acestea, și aici există părinți care spun un „nu“ vehement atunci când vine vorba de imunizarea copilului. „Acest fenomen este din ce în ce mai acut în mediul urban. În sate, medicul de familie este cam singurul furnizor de servicii medicale și se bucură de o încredere uriașă din partea pacienților. Atunci când vin la mine și îi recomand un anumit medicament, omul nu se întreabă de ce îi spun să-l ia pe acela și nu altul sau ce reacții adverse are. În schimb, la oraș, oricine primește o rețetă, începe să caute pe internet detalii legate de medicamentul prescris și încep să apară suspiciunile. Și în mediul rural întâlnesc în cabinet pacienți care refuză vaccinarea“, a adăugat dr. Dumitra Gindrovel, medic de familie în comuna Sadova.
Cum au apărut suspiciunile?
Mulţi părinţi au ajuns să se teamă de reacțiile adverse ale unor vaccinuri după ce au auzit tot felul de povești. Trebuie știut că reacțiile antivaccinare au apărut în 1998. Medicul Andrew Wakefield a publicat în acel an, împreună cu 12 colaboratori, într-o respectată publicaţie medicală, un articol în care susţineau că au descoperit un nou sindrom, enterocolita autistică, şi semnalau o posibilă legătură între colită, autism şi vaccinul MMR (este un trivaccin destinat protecţiei împotriva a trei boli infecţioase: rubeolă, rujeolă şi oreion – n.r.). De atunci însă, au apărut sute de studii care arată contrariul. „Revista respectivă a retras studiul. Profesorului i s-a retras dreptul de liberă practică, după ce a recunoscut că a înșelat opinia publică. De atunci a apărut teama de vaccinuri și a scăzut mult vaccinarea pentru rubeolă și rujeolă în Marea Britanie. Așa a apărut epidemia de reujeolă și rubeolă, unii copii au murit, alții se află și acum în scaunul cu rotile din cauza complicaților“, a povestit dr. Dumitra Gindrovel.
Vaccinuri obligatorii în alte state ale UE
Medicii spun că trebuie pus în balanță riscul de a dezvolta boli precum poliomelita, rubeola, rijeola, TBC și reacțiile minime adverse pe care copilul poate să le resimtă câteva ore după imunizare. Specialiștii atrag atenția și spun că neîncrederea în vaccinuri poate face ca bolile de care credeam că am scăpat pentru totdeauna să revină. Moartea recentă a unei fetițe din Spania demonstrează că lucrurile sunt mai îngrijorătoare decât par. „Vaccinurile sunt dintre cele mai sigure produse medicamentoase pe care le poate produce piața farmaceutică. Șansa să te lovească un trăsnet este de 1 la 1.000, iar cea de a dezvolta o recție adversă în urma vaccinului este sub 1 la un milion. Sigur că frecvente în cazul vaccinurilor sunt reacțiile adverse minore, adică copilul face febră sau îl doare piciorușul, dar acestea trebuie puse în balanță cu beneficiile imunizării. A existat recent un caz în Spania, cu o fetiță de șase ani care a fost în tabără undeva în spațiul ex-sovietic și a contactat difteria. Difteria este o boală care a fost eradicată în Europa, în acest moment se întâlnește foarte rar. Fetița fusese nevaccinată pentru că părinții au refuzat și, din păcate, a murit“, a povestit dr. Dumitra Gindrovel, medic coordonator în Grupul de Vaccinologie din cadrul SNMF.
În Franța, cei care refuză vaccinarea riscă să fie amendați cu mii de euro, iar vaccinurile antipolio şi împotriva tuberculozei sunt obligatorii la copii pentru a putea frecventa şcoala. Vaccinul antipoliomiolitic la copii este obligatoriu și în Belgia.
Ce spun datele Direcției de Sănătate Publică Dolj?
OMS estimează că tuberculoza infectează în fiecare oră o treime din populaţia lumii. În Europa se înregistrează 49 de cazuri noi şi șapte decese. În 2013, România a raportat 16.711 cazuri de tuberculoză (din care 3.851 cu diagnostic anterior), cu 8,2% mai puţine faţă de anul precedent. Cele mai mari rate de notificare s-au înregistrat în judeţele Dolj, Gorj, Teleorman şi Olt. Grupa de vârstă cea mai afectată a fost între 45-54 de ani. 85,8% din cazuri au avut localizare pulmonară şi 7,9% pleurală. Rujeola rămâne încă una din importantele cauze de mortalitate în copilărie, cu aproximativ 450 de decese pe zi la nivel mondial. Pe toată regiunea OMS Europa, între noiembrie 2013 şi octombrie 2014 s-au raportat 17.889 de cazuri. În România, în anul 2013 s-au raportat 1.159 de cazuri confirmate, cu o incidenţă naţională de 5,4 la 100.000 de locuitori, de aproximativ 6,5 ori mai mică comparativ cu 2012.
