Medicina de familie este poarta de intrare în sistemul de sănătate. Cu toate acestea, sectorul de medicină primară primește doar patru la sută din bugetul sănătății. Lipsa unui buget suficient pentru asigurarea analizelor pacienților, orele de așteptare din cauza disfuncționalităților privind cardul de sănătate și lipsa sau scumpirea unor medicamente sunt principalele probleme de care pacienții se plâng la medicul de familie.
Medicina primară este baza oricărui sistem de sănătate. Sistemele de sănătate din țările occidentale au reformat medicina de familie și au pus-o în centrul sistemului pentru că, odată pacienții tratați aici, sistemul este degrevat de multe cheltuieli. În România, sunt aproximativ 11.000 de medici de familie, dintre care în jur de 400 în Dolj.
Din 1997, medicina primară s-a privatizat, medicii și-au cumpărat cabinetele, iar o mare parte dintre ei au ales să lucreze la oraș și mai puțin în mediul rural, unde nu sunt încurajați să profeseze.
Problema cea mai mare este cea a subfinanțării acestui sector.
„Problema este că medicina primară este subfinanțată. Țările din jurul nostru acordă procente mult mai mari medicinei de familie. Noi am tot spus la nivel național cât de important ar fi să crească veniturile, mai ales pentru dotarea cabinetelor. Ar fi mult mai ieftin pentru sistem să rezolvăm pacienții în cabinetul medicului de familie, nu în ambulatoriul de specialitate sau în spital. Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) plătește mai puțin pentru o consultație la medicul de familie decât pentru spitalizare, chiar și pentru spitalizare de zi. Am preluat sistemul de asigurări de sănătate din Germania, este vorba de modelul Bismark. Însă, în ţări ca Germania, Franța se acordă cam 14% din PIB Sănătății. La început, și pentru medicina de familie de la noi era prevăzut un procent de aproape 15%, dar a ajuns la o medie de 4%. Subfinanțarea este resimțită și în spitale. Ungaria asigură sănătății 7% din PIB, Bulgaria 6%“, a spus dr. Cristian Săndulescu, medic de familie.
În loc se meargă la medicul de familie atunci când se simt rău, mulți pacienți preferă să meargă direct în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) din spitale, unde apare aglomerația și crește timpul de așteptare. Medicii de familie spun că oamenii nu trebuie să vină la UPU pentru orice problemă.
„Unitățile de primiri urgențe se plâng că mulți pacienți merg direct acolo, asta ține însă și de mentalitatea fiecăruia. Oamenii trebuie să știe că trebuie să meargă la medicul de familie în primul rând, pentru că și acesta este pregătit să rezolve cel puțin micile urgențe. Unii au înțeles, dar nu toți“, a adăugat dr. Săndulescu.
Organizare în defavoarea bolnavilor și medicilor
Medicii de familie care vor contract cu CAS trebuie să aibă pe listă un număr minim de 800 de persoane asigurate, după cum este specificat în HG nr. 400/2014. În plus, Casa de Asigurări impune o limită de 2.200 de pacienți asigurați și neasigurați pentru care asigură plata per capita (capitația este principala modalitate prin care sunt remunerați medicii de familie. Fie că oferă sau nu consultație, aceștia primesc o sumă de bani pentru fiecare pacient pe care îl au înscris pe liste – n.r.). Peste această limită maximă, medicul nu mai primește bani. Ideal ar fi ca valoarea serviciului să crească și medicii să aibă mai puțini pacienți pe listă de care să poată să se ocupe cum trebuie.
„Dacă ai 2.000 de pacienți pe listă, peste 500 de pacienți care suferă de boală cronică vin lunar la cabinet. Problema este că sistemul ne limitează la 400 de consultații pe lună, dacă ai până în 2.000 de pacienți. Dacă ai mai mult, se adaugă 100 de consultații. Eu am o medie de 600 de consultații pe lună, ceea ce înseamnă că 200 sunt peste limită. Medicul este limitat la 20 de consultații pe zi. Până în urmă cu un an jumătate pacientul cu numărul 21 plătea, pentru că era consultație la cerere. În normele după care am funcționat în 2015 au interzis taxarea. Practic, peste cele 400 de consultații pe lună medicul avea nevoie să taxeze, dar acum nu se mai poate acest lucru. Valoarea consultației era cuprinsă între 10 și 20 de lei. Sunt mulți care spun că sunt dispuși să plătească dacă știu că nu s-au programat în ziua respectivă, dar nu mai există formă legală pentru așa ceva“, explică medicul de familie.
Nu ai bani, nu faci analizele la timp
Una dintre problemele cele mai mari de care se lovesc pacienții este bugetul limitat al laboratoarelor pentru analizele medicale. Din această cauză trebuie să aștepte două-trei luni.
„Una dintre frustrările pacienților este legată de analizele medicale. Nu mai găsesc plafon, banii cabinetelor se termină în primele zile ale lunii. Dacă îți iei bilet pentru analize la jumătatea lunii, nu mai găsești plafon la nici un laborator din oraș și trebuie să scoți bani din buzunar. Nu este normal din moment ce sistemul colectează niște taxe de la oameni. Ar trebui să asigure o bază de analize care să nu fie limitată. Vorbim de pachetul de bază, dar el nu există în realitate, în sensul că nu poate să fie respectat. Prin acest pachet primim pacienții asigurați să le oferim gratuit consultație, rețetă și/sau trimitere, dar când se duc cu trimiterea la laborator nu mai sunt bani. Să nu mai vorbim de investigațiile de tip RMN, CT, unde se fac programări peste trei luni și nu mai dacă plătești pe loc ai acces și costă între 300 și 700 de lei să faci un RMN, de exemplu“, a spus dr. Săndulescu.
Cardul de sănătate, coșmarul medicilor și pacienților
Cardul de sănătate este altă parte a medicinei primare care dă bătăi de cap pacienților și medicilor. Obligatoriu de aproape patru luni, sistemul cardului încă nu funcționează normal. Medicii se feresc să lucreze offline pentru că nu le mai sunt decontate toate serviciile.
„Un sistem care se vrea modern a devenit coșmarul medicilor și pacienților. Nu s-a făcut nici o îmbunătățire de funcționare a sistemului. Sunt ore și zile în care se blochează. Pacientul vine cu cardul, îl bag în cititor și îmi apar tot felul de erori. Stau cu bolnavul lângă mine o oră până se deblochează sistemul. Au fost și situații în care pacienții au plecat și au revenit în altă zi. Sunt oameni care rămân fără rețete și fără medicamente. Este varianta offline în care să raportăm serviciile în 72 de ore dacă nu a mers sistemul, dar și aici sunt probleme. Dacă sistemul nu merge vineri, poți face raportarea abia luni și a expirat termenul. Sunt colegi care au mers noaptea la cabinet, dar este absurd.
Au fost situații în care chiar dacă nu au trecut cele 72 de ore, serviciul apărea invalidat. La raportatea lunară pe care o facem și noi, și spitalele am avut surpriza să constatăm ca un procent de 5-10 la sută din servicii să ne fie invalidate“, a mai spus medicul.
„Mulți au spus că au plătit mai mult pentru rețeta compensată“
Lanțul slăbiciunilor din sistem continuă cu lipsa medicamentelor. Altă decizie ce trebuia să sprijine pacienții s-a întors împotriva lor. Ieftinirea medicamentelor a făcut ca din farmacii să dispară multe dintre medicamentele ieftine. Odată dispărute medicamentele ce intră pe lista de compensate, bolnavii sunt nevoiți să cumpere medicamentele mai scumpe care se găsesc și la care trebuie să suporte diferența de preț.
„Este un paradox, au ieftinit medicamentele ieftine. Au fost și câteva dintre cele scumpe, dar majoritatea celor la care au scăzut prețul erau mai ieftine. Reprezentații firmelor de medicamente au atras atenția încă înainte de a se lua această decizie că o să fie în defavoarea pacienților pentru că o să dispară de pe piață unele dintre ele. Mulți au spus că au plătit mai mult pentru rețeta compensată. Pentru o perioadă au dispărut unele dintre medicamentele de bază, mai ales cele pentru insuficiența cardiacă. Pe cei care nu au mai găsit tratamentul care le trebuie i-am trimis din nou la cardiolog și au primit altă schemă de tratament, dar unii dintre ei au suferit tulburări“, încheie dr. Cristian Săndulescu, medic de familie.
