Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Cea mai întâlnită afecțiune a inimii în cazul doljenilor este hipertensiunea arterială, peste 70.000 de persoane suferind de această boală. În România nu există un program național de prevenție pentru bolile inimii, modalitate prin care țările vestice au redus mortalitatea cauzată de aceste afecțiuni. Terapiile sunt aceleași ca în statele europene, numai că, în ultimele luni, medicamente esențiale pentru acești bolnavi au dispărut de pe piață.
În România au loc, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, arată datele Fundaţiei Române a Inimii. Bărbații au un risc cardiac mai crescut în comparație cu femeile. La fel și persoanele cu istoric familial. Hipertensiunea, pe lângă faptul că este cea mai des întâlnită afecțiune a inimii, reprezintă și un factor de risc pentru diabetul zaharat, dislipidemie, obezitate. În Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova. Numărul bolnavilor este din ce în ce mai mare, zilnic sunt internați, în medie, 10-12 pacienți, iar clinica are mai puțin de 80 de paturi. În această perioadă, la Cardiologie ajung mult mai mulți pacienți din cauză că temperaturile scăzute agravează starea de sănătate a bolnavilor. „Pacienții care suferă de boli cardiovasculare sunt vulnerabili în sezonul rece. Cu cât omul înaintează în vârstă, cu atât incidența acestor boli crește. Sunt mulți pacienți vârstnici, vulnerabili, cu multe comorbidități (afecțiuni care sunt prezente simultan la aceeași persoană – n.r.), care trebuie informați atât de medicul de familie, cât și de medicul specialist. Trebuie să fie prudenți în această perioadă. Temperaturile scăzute sunt periculoase pentru un cardiac, în timpul iernii tensiunea arterială are tendința să crească, fiind de foarte multe ori necesară ajustarea tratamentului. Este recomandat ca bolnavii să nu se expună temperaturilor scăzute, să nu facă efort fizic excesiv și să nu consume multe alimente grase. Totodată, trebuie să se îmbrace bine, să poarte căciulă, mânuși și fular“, a explicat Cristina Florescu, medic primar cardiolog în cadrul Clinicii de Cardiologie a SJU.
Hipertensiunea, afecțiunea cel mai des întâlnită
Hipertensiunea este cea mai întâlnită afecțiune a inimii, care apare în cazul vârstnicilor, dar și la tinerii cu un stil de viață nesănătos. Medicii spun că de multe ori hipertensivii nu sunt conștienți că au această problemă sau cei care au primit deja tratament uită să îl urmeze zilnic. Trebuie știut că hipertensiunea arterială poate fi depistată printr-o simplă măsurare a tensiunii, gest care nu durează mai mult de câteva minute. „Sunt pacienți cărora starea de sănătate li se agravează pentru că nu își urmăresc zilnic tratamentul. Bolile cardiovasculare nu se vindecă și o zi de lipsă a tratamentului hipertensiv poate să ducă la o creștere bruscă a tensiunii arteriale, cu risc mare de accident vascular ischemic sau hemoragic. Prevalența hipertensiunii arteriale este în creștere la vârstele adulte. S-a făcut un studiu epidemiologic în România care a studiat frecvența hipertensiunii și factorii de risc, iar rezultatele arată că aproape 40% din cei investigați sufereau de această afecțiune. Doar 20-25% dintre ei aveau cifre tensionale normale“, a adăugat dr. Cristina Florescu.
Programele de prevenție lipsesc
Procentul bolnavilor de inimă crește în zonele în care dieta este în mod tradițional bogată în grăsimi saturate și săracă în vegetale. Printre factorii majori despre care se cunoaște că măresc riscul bolilor de inimă se numără colesterolul mărit, fumatul, obezitatea, diabetul. Atât la femei, cât și la bărbați, riscul bolilor de inimă crește repede odată cu înaintarea în vârstă. Bolile de inimă sunt de regulă ereditare, astfel că dacă vreunul dintre părinți sau frați a suferit vreun atac de cord înainte de vârsta de 55 de ani, riscul la o persoană este de zece ori mai mare decât cel al persoanelor provenite din familii fără probleme cardiace. Mortalitatea cauzată de bolile de inimă a fost redusă în țările vestice datorită programelor de prevenție. În România, însă, nu există un program național în acest sens. „Din nefericire, România se află pe harta țărilor cu risc cardiovascular mare la nivel european. În țările vestice s-au înregistrat în ultimii ani cifre mai scăzute de mortalitate datorită metodelor de prevenție. 50% din scăderea mortalității se datorează prevenției și 40% terapiilor moderne“, a mai spus medicul cardiolog.
Investigațiile și procedurile intervenționale, puțin dezvoltate
Terapiile prescrise pacienților români nu diferă de cele din alte state europene. Am rămas însă în urmă la capitolul investigații și proceduri intervenționale. În curtea Spitalului Județean Craiova se construiește acum Clinica de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară. În acest moment însă, pacienții cu infarct miocardic acut sunt trimiși pentru intervenții la București. „Dispunem de niște ghiduri clare de tratament care au fost adoptate de la Societatea Europenă de Cardiologie. Tratamentul medicamentos al insuficienței cardiace nu diferă cu nimic de cel din alte țări europene. Am văzut scheme de tratament ale pacienților tratați în Europa și, compârandu-le cu cele recomandate pacienților români, am realizat că nu există diferențe. Însă stăm mai prost la capitolul investigații și proceduri intervenționale, posibilitatea efectuării angiografiei și a dilatării arterelor coronariene. Sunt puține centre în România unde pacienții pot beneficia de aceste proceduri și puțini specialiști. Acum există un program național pentru cele mai grave cazuri de infarct, prin care pacienții sunt trimiși cu elicopterul sau cu ambulanța la București. În Craiova nu se poate face deschiderea arterei responsabile de infarct. Astfel de intervenții ar trebuie să se efectueze și în clinica care se construiește acum în Craiova și care va scuti pacienții de drumul până la spitalul din București“, a completat dr. Florescu.
Cei care suferă de boli cardiovasculare s-au lovit, în ultimele luni, de lipsa unor medicamente vitale pentru sănătatea lor. Ca urmare a ieftinirii medicamentelor, decizie luată în vara anului 2015, mai mulți distribuitori și-a retras de pe piață produsele pentru că nu mai au nici un interes financiar. În această situație, medicii sunt nevoiți să schimbe schemele terapeutice, ceea ce produce tulburări bolnavilor. „Sunt medicamente esențiale, pe care le folosim în situații de urgență, așa cum este nitroglicerina injectabilă, care nu se mai găsește. De aceasta depinde viața pacientului în situație de durere toracică, de infarct miocardic acut, de edem pulmonar acut. De asemenea, amiodarona, un antiaritmic foarte des folosit de noi, nu se mai găsește. O perioadă a dispărut și Digoxin comprimate, un medicamente care crește calitatea vieții pacientului și este absolut necesar. Timp de două-trei luni, pacienții care depindeau de el mi-au semnalat că nu se mai găsește. Se pare că acum a reapărut. Pentru unele există înlocuitoare, pentru altele nu. Din păcate, după ieftinirea medicamentelor au apărut aceste probleme. La schimbarea tratamentului, un pacient foarte bine controlat până în acel moment poate avea de suferit“, a încheiat Cristina Florescu, medic primar cardiolog.
