Luni. Ora 10. Toate saloanele Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova sunt pline. Așa se întâmplă mereu, ne spune șeful clinicii. Ar mai fi nevoie de cel puțin 20 de paturi pe lângă cele 70, astfel încât toți bolnavii care au nevoie de internare să nu mai fie trecuți pe liste de așteptare până se eliberează locurile. Conform contractului avut cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), durata medie de spitalizare a pacientului trebuie să fie de 12 zile. Asta înseamnă că, în total, într-o lună sunt internați în secție aproape 150 de pacienți. „Deși, poate, la prima vedere, par multe cele 70 de paturi, în realitate, sunt insuficiente. Aici se internează pacienți cu patologie diversă, posttraumatică, ortopedico-chirurgicală, neurologică, degenerativă. Avem pacienți care au suferințe ale aparatului locomotor și vin în cele mai multe cazuri trimiși de alți specialiști din spital sau de medicii de familie. Acum toate paturile sunt ocupate. De regulă, aceste luni sunt și cele mai dificile, pentru că suntem nevoiți uneori să programăm pacienții, nu putem să îi internăm atunci când au cea mai mare nevoie“, spune conf. univ. Adrian Bighea, șeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie.
Este nevoie de compartiment de hidroterapie
Deși clinica este plină de pacienți, aparatura cu care medicii sunt nevoiți să lucreze este mult prea îmbătrânită. În 2016, cadrele medicale fac procedurile cu aparate din 1970. Asta pentru că până acum nimeni nu a considerat prioritară investiția în acest sector. „Dotările sunt rămase în urmă. Ne-am dori să putem beneficia de aparatură mai nouă. În clinică avem aparate și din 1970. Din fericire, unele dintre ele au fost foarte bune la vremea respectivă și încă mai pot fi folosite, însă, în realitatea zilelor noastre, sunt departe de ceea ce ne-am dori. În aparatura pe care o folosim este vorba de aplicarea metodelor de electroterapie și în acest domeniu s-au făcut progrese anual“, adaugă conf. univ. Adrian Bighea.
Pe lângă aparatura de electroterapie, în clinică este mare nevoie și de un compartiment de hidroterapie. Acesta ar aduce beneficii multor pacienți. Acum se pot face doar băi galvanice, adică cea mai simplă și veche formă de terapie bazată pe curent electric. „Compartiment de hidroterapie a existat în clinică, în urmă cu mulți ani, dar a fost oprit. Ne dorim să avem un astfel de compartiment sau să îl refacem pe cel vechi. Ar ajuta foarte mult pacienții pentru că, practic, domeniile principale pe care noi lucrăm sunt legate de partea de electroterapie, kinetoterapie și partea de hidrotermoterapie. Iar pe partea de hidroterapie, în afară de niște băi galvanice nu putem face altceva“, precizează șeful clinicii.
Recuperarea robotică, un vis
Recuperea robotică este în acest moment „la modă“ în domeniul recuperării medicale, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în alte clinici. Aceasta presupune însă mari costuri. Conf. univ. Adrian Bighea spune că sunt clinici în alte spitale din țară care au reușit să achiziționeze și acest echipament și își dorește să inițieze, alături de conducerea spitalului, un proiect prin care această aparatură să fie cumpărată pe fonduri europene.
Lipsa asistentelor și infirmierelor este o altă problemă în clinică. Asta pentru că multe cadre medicale pleacă să lucreze în străinătate și de cele mai multe ori țin posturile blocate aici, pentru că legea le permite. „Medicii nu ne-au plecat, dar nu stăm la fel de bine când vine vorba de cadrele medicale medii și auxiliare, sunt zile în care nu reușim să facem nici graficul pentru că nu avem suficient personal. Avem mulți pacienți, dar asistente și infirmiere puține. Cu posturile este o problemă. Sunt cadre medii plecate în străinătate care țin posturile blocate aici. Legea permite acest lucru. După ultimele reglementări ale conducerii spitalului, acum nu mai este atât de ușor să pleci și să rămână postul blocat în țară luni și poate ani de zile. Dar sunt foști angajați care lucrează în străinătate, de care știm sigur că nu vor mai reveni, și totuși posturile nu le putem scoate la concurs încă. În plus, multe cadre medii se află aproape de vârsta de pensionare“, explică medicul.
Se așteaptă renovarea clinicii
În spital au fost renovate și igienizate mai multe secții, rândul Clinicii de Recuperare urmând să vină abia în 2017. Problemele cele mai mari apar la grupurile sanitare. Este însă nevoie de renovare totală. Până acum au fost înlocuite saltelele, mai multe paturi și o parte din noptiere. „Sperăm că se va întâmpla anul acesta renovarea. Este cel mai mare spital din țară și este foarte greu să lucrezi pe bucățele, părarea mea este că lucrurile ar fi trebuit abordate pe verticală și nu pe orizontală. Reparațiile într-un loc nu rezolvă mare lucru atâta timp cât alte etaje deasupra se strică. Totuși, s-au înlocuit saltelele, niște paturi, o parte din noptiere, dar ne dorim o secție nouă, în care pacienții să aibă condiții. Grupurile sanitare lasă de dorit, este foarte greu când ai zece etaje de conducte vechi și ruginite deasupra să nu ai incidente“, spune șeful clinicii.
„21 de zile de recuperare pe an sunt insuficiente“
Recuperarea medicală este specialitatea lăsată cumva la coadă mereu, pentru că nu este o specialitate implicată în marile urgențe medico-chirurgicale. Conf. univ. Adrian Bighea este și președintele Societății Române de Reabilitare Medicală și spune că în România încă nu se înțelege că a nu recupera un pacient la timp înseamnă cheltuieli mult mai mari pentru sistem. În plus, contractul cu CAS spune că un pacient are dreptul doar la 21 de zile de recuperare decontate. „În 2014, România a semnat un acord la Organizația Mondială a Sănătății privind planul de acțiune în reabilitare medicală în perioada 2014-2020. Suntem în 2016, dar Ministerul Sănătății sau Guvernul României nu a întreprins nici o acțiune concretă, iar cele 21 de zile de recuperare pe an sunt absolut insuficiente. Am fost în fiecare an la negocierile pentru contract și am fost surprins să aflu că se face confuzie între ceea ce facem noi în spital și ceea ce înseamnă un mers la băi. Sunt de acord că pentru cineva care merge la băi sunt suficiente 21 de zile, dar pentru un pacient cu accident vascular cerebral, cu hemiplegie, nu se poate pune problema să se recupereze în 21 de zile. Sau pacienții care trec prin accidente de circulație, care au nevoie de multe ședințe. De exemplu, pacienții de la Colectiv au ajuns în acest moment în stadiul de recuperare medicală. Cum să-i spui unui astfel de pacient că nu are dreptul decât la 21 de zile de recuperare gratuită, după care trebuie să plătească?!“, adaugă dr. Bighea.
„Pacientul întâmpină multe dificultăți până să ajungă la tratament“
Pe lângă faptul că mai sunt multe de pus la punct până să ajungem la standardele europene, accesul pacienților la tratament este îngreunat de birocrație. Nu există o strategie prin care toate clincile din țară să ajungă la un anumit standard, fiecare se descurcă cum poate. Asta deși suntem o țară în care oficial există 770.000 de persoane cu dizabilități, cu acte. „CNAS are tendința să privească această specialitate ca pe un serviciu care la un moment dat poate să fie de lux și care poate să fie trecut la servicii plătite. Dar sunt foarte mulți oameni care au nevoie de astfel de servicii. În realitate, în țară sunt peste două milioane de oameni cu dizabilități. Lucrurile nu se compară cu ceea ce există în străinătate. Ne lipsește un standard comun pentru toată țara, care să vină dintr-o politică, să fie un obiectiv prin care să ajungem în toată țara la un anumit standard sub care să nu coborâm. Pacientul întâmpină multe dificultăți până să ajungă la tratament“, explică medicul.
În plus, implementarea cardului de sănătate a complicat activitatea. La recuperare, zilnic, pacientul trebuie să prezinte cardul înainte de a începe ședința. Și cum sistemul se blochează mai mereu, activitatea este paralizată. „Bolnavii trebuie să se așeze la coadă zilnic și să aștepte validarea serviciului. Este o complicație birocratică. Nu sunt împotriva cardului de sănătate, dar o implementare care să facă lucrurile mai ușoare pentru toată lumea ar fi mult mai bună. Acum, medicii au ajuns niște contabili ai CNAS. Am ajuns ca din sfertul de oră pe care îl avem la dispoziție pentru un pacient în policlinică, zece minute să dureze toate raportările în sistemul național, asta dacă sistemul nu se blochează“, atrage atenția conf. univ. Adrian Bighea.
