Sistemul medical românesc este măcinat de multe boli. Afectați sunt atât pacienții, cât și medicii. Suprasolicitați și nevoiți să facă intervenții grele cu aparatură veche de zeci de ani, nemulțumiți de modul în care se aplică legile, medicii vor să tragă semnale de alarmă. Cer un sistem în care pacientul să fie în centru și în care lor să li se pună la dispoziție toate armele cu care pot salva vieți.
Neregulile din sistemul medical, absența reacției autorităților, lipsurile din spitale sunt câteva dintre motivele care nemulțumesc pacienții și medicii. Subfinanțarea cronică a sistemului sanitar a dus la apariția unui lanț de nemulțumiri atât în tabăra bolnavilor și aparținătorilor, cât și în cea a cadrelor medicale. Medicii din toată țara vor să scoată gunoiul de sub preș și să arate că în sistem sunt probleme care sufocă activitatea zilnică și șansa pacienților la îngrijiri de calitate. Începând de luni, 21 martie, cadrele medicale vor declanșa grevă japoneză în unitățile sanitare. Acestea spun că nu vor pertuba activitatea din spitale și că pacienții nu vor avea de suferit. „Cu orice risc, am hotărât că trebuie să facem ceva pentru noi și pentru ceilalți. Lista revendicărilor nu este lungă, nu vrem nimic ilegal, vrem doar să se aplice legile existente în acest moment. Nu vrem să facem protest în stradă, protestul se va desfășura la locul de muncă, cu banderole. Nu vrem să facem scandal pentru că și așa demnitatea noastră este destul de terfelită. Vrem doar să aducem în atenția lumii că suntem la fel de nemulțumiți ca pacienții și că de la un anumit moment al vieții suntem mai mult pacienți decât medici. Timpul de lucru este oarecum în afara legii, asta pentru că lucrul medicului în gardă este nerecunoscut din punct de vedere al calculului pensiei, al orelor de odihnă care trebuie să compenseze munca. La noi se poate munci și șapte zile din șapte. Poți să lucrezi de luni până vineri, sâmbătă să ai gardă și după să o iei de la capăt. Așa apare suprasolicitarea“, a explicat dr. Smărăndița Cotarcea, medic primar obstretică-ginecologie în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“ Craiova.
„Sistemul ar trebui să asigure protecție pacienților și medicilor“
Cadrele medicale cer aplicarea prevederilor Legii 284/2010 privind salarizarea unitară și în sănătate, în sensul reîncadrării personalului având ca valoare de referință salariul minim brut pe economie de 1.250 de lei, acordarea sporurilor calculate la salariul efectiv, precum sporul de condiții deosebite de muncă, sporul de doctorat și respectarea normei de muncă, a timpului de muncă și de repaus pentru toate categoriile de personal din sănătate, prin reducerea până la eliminare a deficitului de personal. „Sistemul medical ar trebui să asigure protecție pacienților și medicilor. Am ajuns la capătul puterilor, când nu se mai poate și nu este nici legal ca un medic, după 24 de ore de gardă, să rămână în continuare să opereze un bolnav. Sistemul este greu de schimbat pentru că nu există finanțare așa cum ar trebui. În momentul în care s-a dat legea salarizării unitare în sistemul bugetar, Legea 284/2010, și s-au găsit bani, să fie aplicată doar pentru anumite categorii sociale… Ar trebui să fie bani și pentru aplicarea ei în cazul medicilor. Toate sporurile noastre sunt plătite la nivelul salariului din 2009. Noi nu cerem mărire de salariu, ci salariile pe care le merităm, conform legii. Medicii merită să fie plătiți legal, trebuie să punem punct acestei practici (atenția cu plicul – n.r.), este ilegală și din partea medicului, și din partea pacientului. Nu e normal nici să dai, nici să accepți“, a spus dr. Cătălin Dudu, medic chirurg la Spitalul Județean de Urgență din Slatina.
Serviciile medicale, prost plătite
O altă problemă a sistemului este legată de decontarea serviciilor medicale. Medicii solicită creșterea valorii serviciilor medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) către spitale, ambulator și medicina de familie și spun că nu trebuie să mai existe diferențe atât de mari între sumele decontate pentru spitalele private și cele de stat. „Una dintre revendicări vizează creșterea valorii decontate pentru serviciile medicale din spital, ambulator și medicina de familie. Nu este normal ca pentru o consultație la un medic specialist să se deconteze 20 de lei, atâta timp cât un tuns este 50 sau făcutul de unghii cu nu știu ce ojă este 70 de lei. Este imoral“, a spus dr. Smărăndița Cotarcea.
Același lucru este susținut și de chirurgul Cătălin Dudu. „În chirurgie, de exemplu, CAS decontează pentru o excizie de lipom 50 de lei la spitalul de stat. Dar la spital privat din București decontează 500 de lei. Dacă în spitalul privat faci aceeași intervenție cu 500 de lei, cum poate funcționa și rezista spitalul de stat dacă primește doar 50 de lei pentru aceeași intervenție? Dacă ți se decontează mulți bani pentru o intervenție, sigur că îți permiți să mai cumperi și aparatură, să plătești personal, să creezi condiții de cazare bune, dar dacă primești 50 de lei…“.
„Ne lovim mereu de un zid pe care scrie că nu sunt bani“
Numulțumiți de condițiile de lucru și de salarizare, cei mai mulți medici aleg să plece să lucreze în alte țări. În şase ani, aproape 14.000 de doctori şi peste 40.000 de asistente au plecat să lucreze peste hotare pentru salarii chiar şi de zece zece ori mai mari. Dr. Cătălin Dudu a lucrat o perioadă în Anglia, dar s-a întors pentru familie în România. Chirurgul spune că diferențele sunt foarte mari și că fără investiții în România nu se poate schimba nimic. „Diferenţele dintre România şi alte ţări sunt majore, atât din punct de verdere salarial, cât şi din alte puncte de de vedere. În Anglia, salariul este de zece ori mai mare decât în România. Este vorba de aceeaşi muncă, de aceleaşi lucruri pe care le făceam şi aici, şi acolo. În România ne lovim mereu de un zid pe care scrie că nu sunt bani. Nu cred că există rea-voinţă din partea managerilor de spital. Spre exemplu, la Slatina facem mereu referat pentru ceea ce ne trebuie. Spre uimirea mea, s-au mai cumpărat unele lucruri pentru spital, însă nu atât cât este nevoie. Guvernanţii ar trebui să facă un plan naţional de salvare a sănătăţii, care este prioritară în orice ţară“, a explicat medicul chirurg.
„Facem rabat în continuare de la aparatură“
Inadvertențele legislative încurcă activitatea medicală. „Sunt tot felul de scăpări legislative. Dacă văd de dimineață pacienții și dacă la ora 12.00 îmi apare o urgență și intru în sala de operație și mai ies la ora 13.05, și vreau să fac externările, atunci nu mai pot pentru că sunt în afara legii la acea oră. Nu este normal așa ceva! Un reprezentant al Fondului Monetar Internațional a spus că problema în România este inadvertența între codurile de bază, cum ar fi Codul Muncii, Constituție și legi, și este adevărat“, atrage atenția dr. Cotarcea.
În plus, aparatura veche nu le poate crea medicilor condițiile în care să ofere servicii medicale de calitate. „Facem rabat în continuare de la aparatură, lucru care nu este normal. Dacă o să vină un medic din străinătate să lucreze la noi în sistem, nu poate să se descurce, nu ştie cum să folosească aparatele vechi. Nu pot să îi spun pacientului că nu pot să îl operez, că nu am cu ce. El vine la mine cu încredere că va fi bine. Vrem doar să ni se creeze niște condiții decente în spitale și să fim plătiți pentru munca prestată. Protestul nostru este în primul rând adresat siguranţei pacientului. Nu vrem să fim acuzaţi de nişte lucruri care nu ţin de noi sau să se ajungă să se spună că medicul respectiv a fost de vină pentru că în spital nu au fost posibilităţi de a pune diagnosticul corect. Tot ce ne dorim este să se ajungă la un nivel la care atunci când pacientul se prezintă la spital să fie tratat cu demnitate şi în siguranţă de către medic“, a conchis chirurgul Cătălin Dudu.
