Sistemul medical din România continuă să fie o rană deschisă care cu greu mai poate fi vindecată. Lipsa unei viziuni corecte de sănătate publică și a educației populației ne-au adus în situația cruntă în care mor oameni pentru că multe antibiotice nu mai au puterea să lupte cu infecțiile. România este țara cu cel mai mare consum de antibiotice irațional din Europa, ceea ce a dus la rezistența la tratamente.
Rezistența la antibiotice este o amenințare pentru sănătatea românilor. Suntem țara unde 600.00 de români iau antibiotic, majoritatea fără nici o indicație medicală, iar în spitale uneori bolnavii sunt „umflați“ cu astfel de medicamente de frică să nu ia duiumul de infecții care există în unitățile medicale. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice ucid 25.000 de oameni în fiecare an, în Europa, și cauzează pierderi de 1,5 miliarde de euro în sistemul de sănătate. O statistică a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile arată că, în România, rezistenţa stafilococului auriu (o bacterie care populează cavitatea nazală şi pielea) la medicamente a crescut în 2012 faţă de 2011, în timp ce în majoritatea ţărilor europene scade de la an la an.
În ultimii ani, specialiștii români în microbiologie au atras atenția asupra creșterii numărului infecțiilor produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. Ce înseamnă, de fapt, rezistenţa la antibiotice? Practic, bacteriile devin rezistente atunci când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omorî sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice. Problema este că bacteriile rezistente supravieţuiesc în ciuda tratamentului cu antibiotice și din acestă cauză se ajunge la prelungirea afecţiunilor și chiar la deces. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe, care pot duce la apariția unor efecte secundare grave.
„Rezistenţa bacteriilor la antibiotice, o amenințare la adresa oamenilor“
Utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor ne-a adus în această situație. Scăpată de sub control, răspândirea bacteriilor și rezistența lor își au rădăcinile în multe colțuri. Pe de o parte, mulți dintre români atunci când au o problemă medicală consumă medicamente după ureche, asta și pentru că unii farmaciști eliberează antibiotice fără rețetă, în mod ilegal. Pe de altă parte, problema se află în spitale, unde unii medici prescriu antibiotice fără o diagnosticare completă a pacientului și din dorința ca bolnavii „să fie acoperiți“ de infecțiile nosocomiale din spitale. „Rezistenţa bacteriilor la antibiotice reprezintă o amenințare la adresa oamenilor, în general. Din România şi nu numai. Fenomenul a fost remarcat pe plan mondial de câţiva ani, pe fondul creşterii excesive a consumului de antibiotice, a neadecvării tipului de antibiotic la populaţia bacteriană, precum şi pe fondul diminuării intensităţii cu care s-au dezvoltat noi medicamente antibacteriene. În urmă cu zeci de ani, bolile infecţioase reprezentau principala cauză de mortalitate, de aceea cercetarea ştiinţifică s-a concentrat pe descoperirea unor soluţii de tratament, iar războiul cu microbii a fost considerat câştigat. Numai că bacteriile şi-au dezvoltat propriul mecanism de protecţie faţă de antibiotice, pe care au capacitatea să-l transmită, prin materialul genetic, de la o generaţie la alta. Aşa se face că, în acest moment, bacteriile au un bagaj genetic total diferit, care înmagazinează toate transformările care au avut loc la strămoşii lor, în lupta cu antibioticele. Acest fapt ar putea constitui o oportunitate totuşi, pentru că unele antibiotice clasice, care n-au mai fost folosite în ultimii ani pe scară largă, s-ar putea dovedi eficiente faţă de aceşti germeni rezistenţi, în condiţiile în care nu au fost expuşi la respectivul antibiotic“, a spus dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
„Se dau foarte multe antibiotice înainte, în timp și după operație“
Un studiu realizat în urmă cu trei ani de Institutul național de sănătate publică arată că un pacient din șapte, care se află în stare gravă la Terapie Intensivă, își riscă viața pentru că poate lua infecții nosocomiale extrem de periculoase și rezistente la antibiotice. În plus, nici restul pacienților internați nu sunt feriți de bolile din spitale, unul din 20 putând lua un germene rezistent.
Cel puțin jumătate din decesele cauzate de infecțiile nosocomiale au la bază bacterii rezistente la antibiotice. Reducerea consumului de antibiotice nejustificat este o temă pe care spitalele încă o au de rezolvat. „La noi se dau foarte multe antibiotice înainte, în timp și după operație. Chiar pe site-ul Ministerului Sănătății este un protocol, iar acolo se zice clar că e bine dacă se dă o singură doză de antibiotic. Foarte rare sunt cazurile în care trebuie să se dea antibiotic mai multe zile sau mai multe doze, însă este un protocol pe care chirurgii noștri nu-l respectă. Țările cu cea mai mică rată de infecție sunt cele care au un consum de antibiotice redus. Este vorba de țările nordice și Olanda“, a explicat dr. Narciza Dinică, medic în cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj.
Controlul antibioticelor, necesar
În lipsa unui plan coerent care să fie aplicat înăuntrul și în afara sistemului de sănătate, situaţia se înrăutăţeşte odată cu apariţia de noi tulpini bacteriene rezistente. Iar fără antibiotice ne-am putea întoarce la „epoca de dinaintea antibioticelor“, caz în care transplantul de organe, chimioterapia pentru cancer, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Infecţiile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, cauzând decesul. Românii au o tradiție în a lua antibiotice cu pumnul. „Până la apariția unor noi clase de antibiotice, care să se adreseze bacteriilor rezistente, ceea ce oricum va dura câţiva ani de acum înainte), trebuie respectate câteva condiţii: administrarea antibioticelor, dar cu prescriere din partea medicului şi conform antibiogramei, respectarea cu stricteţe a dozei de antibiotic şi a duratei tratamentului (de multe ori, tratamentul este întrerupt după cinci zile, ceea ce favorizează apariţia rezistenţei la antibiotice). Controlul prescrierii şi al eliberării de antibiotice poate fi făcut relativ simplu acum, când există sisteme informatice care conectează medicii, farmaciile şi casele de asigurări. În ceea ce priveşte responsabilitatea pacientului, este importantă educarea în sensul respectării cu stricteţe a recomandării medicale privind dozarea şi durata tratamentului. În plus, fiecare dintre noi poate să evite simplu posibilele complicaţii ale prezenţei bacteriilor, prin spălarea mâinilor, prin vaccinare şi asigurarea consumului de alimente din surse sigure“, a explicat dr. Marius Geantă.
„Prima lecție pe care trebuie s-o învățăm este cea a recunoașterii“
Este nevoie de educația personalului medical, dar și a pacienților. Într-un sistem medical scăpat de sub control, păstrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Recunoașterea problemei este primul pas ce trebuie făcut. „Center for Disease Control din SUA a publicat anul trecut lista celor 18 bacterii rezistente la antibiotice, considerate cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice. Este un aspect relevant, pentru că nu poți rezolva o problemă fără a o recunoaște. Consider că prima lecție pe care trebuie s-o învățăm este cea a recunoașterii problemei rezistenței la antibiotice. După care, să acționăm punând în centru știința, pentru binele pacientului“, a adăugat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat anul trecut că rezistența la antibiotice este un pericol imens și neluarea de măsuri ne îndreaptă spre o epocă postantibiotice, în care infecțiile banale din prezent vor începe să ucidă din nou.