în Clinica de Cardiologie a SJU Craiova (Foto: Traian Mitrache)
Zeci de bolnavi zac pe patul de spital și așteaptă vindecarea. Aparatura este îmbătrânită, iar medicamentele ajung cu greu. Este situația prin care trec pacienții internați lunar în Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova. În cadrul campaniei „O țară cu inima bolnavă“, GdS prezintă dificultățile întâmpinate de medicii și pacienții celei mai mari Clinici de Cardiologie din Oltenia.
Lunar sunt internați 400 de pacienți în Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova. Dintre cei 10 – 15 pacienți care ajung zilnic în secție, patru sunt cazuri grave de infarct miocardic. Bolile cardiovasculare sunt cele mai întâlnite afecțiuni în rândul doljenilor. În clinica din Craiova ajung cazurile cele mai grave. După 40 de ani de profesie, conf. dr. Rodica Mușetescu, șefa Clinicii de Cardiologie a SJU Craiova, spune că bolnavii ar putea fi îngrijiți mai bine dacă sistemul medical ar fi reformat și ar scăpa de birocrație. „Suntem pe primul lor în Europa la numărul pacienților care suferă de boli cardiovasculare. În toți acești ani de când lucrez în sistemul medical au crescut posibilitățile de diagnostic și cele terapeutice. Astăzi, pacienții ar putea fi tratați corect conform ghidurilor de bună practică. Medicii au studiile necesare să prevină și să trateze bolile de inimă, însă, în continuare ne confruntăm cu birocrația, cu lipsa reformei sanitare“, spune șefa clinicii.
„Ne lovim de discontinuitate în aprovizionarea cu medicamente“
Bolnavii de inimă veniți din toate județele Olteniei să se trateze în Clinica din Craiova se lovesc uneori de lipsa medicamentelor. Nici condițiile din spital nu sunt cele pe care oamenii le-ar dori. „Ne lovim de discontinuitate în aprovizionarea cu medicamente. Unori le avem, alteori nu. Câteodată avem echivalentul lor și nu este corect din punct de vedere medical să schimb tratamentul de la o zi la alta. S-au pus multe lucruri la punct în spital, laboratorul lucrează foarte bine, partea de imagistică s-a dezvoltat, dar mai sunt multe de rezolvat. Se pune în continuare problema igienei în spital. Infecțiile intraspitalicești răbufnesc pentru că sunt greu de controlat într-o unitate ca aceasta, unde zilnic intră mii de oameni, aducători de microbi. Nimeni nu va putea lupta cu infecțiile intraspitalicești. Trebuie să existe sistem de informare a oamenilor care ajung în spital, să fie registratorii medicali care să ofere informații“, adaugă conf. dr. Rodica Mușetescu.
Aparatura, la nivelul anului 2000
În timp ce în alte secții de cardiologie din Europa pacienții sunt tratați cu aparatură de ultimă oră, în Craiova, bolnavii depind de priceperea medicilor de a salva inimi, chiar și cu aparate vechi. Deși medicina a evoluat foarte mult în ultimii ani, la noi aparatura a rămas la nivelul anilor 2000. Din această cauză, mulți bolnavi preferă să se trateze în alte orașe. „Se fac eforturi în acest sens, dar cu pași mici, cu obstacole birocratice. Anual, am avea nevoie de un aparat nou. Este nevoie de tehnici rapide de diagnostic la pacienții coronarieni, o serie de markeri (substanțe – n.r.) care îți spun diagnosticul înainte ca evenimentul să se producă. S-a ajuns la ecografia 3D, 4D, noi avem 2D. Suntem cu aparatura la nivelul anului 2000, iar în ceea ce privește chirurgia cardiovasculară la nivelul anilor ’80-’90. Craiova a fost mereu vitregită, poate pentru că am fost prost plasați, între Timișoara și București, sau nu suntem suficient de bătăioși. Mereu am rămas într-un con de umbră. Așa au ajuns și oamenii care au o problemă gravă de sănătate să spună: «Mă duc la București!»“, povestește șefa clinicii.
Clinica de Cardiologie Intervențională, în așteptare
Cazurile grave de infarct miocardic sunt acum trimise la București sau Timișoara. În Craiova se lucrează de doi ani la Clinica de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiovasculară, dar bolnavii nu pot fi tratați aici deocamdată. Este nevoie de dotarea centrului cu apartură și de pregătirea medicilor. „Este o bijuterie pentru Oltenia, dar mai durează până să fie gata, poate mai bine de un an. Aparatura nu vine așa ușor, medicii sunt în pregătire. Un training pentru un cardiolog intervenționist durează doi ani după ce a dat examenul de specialist în cardiologie. Chirurgii cardiovasculari se formează în șapte, zece ani. Acum pacienții sunt trimiși cu elicopterul în alte orașe, dar se pierde timp“, precizează conf. dr. Rodica Mușetescu.
„Sunt vicii de educație și comportament“
Sutele de pacienți sunt îngrijiți de câțiva medici. Clinica are mare deficit de asistente și infirmiere. Acum există o infirmieră la 40 de bolnavi. Multe cadre medicale pleacă să lucreze în străinătate, unde salariul este mult mai mare. Șefa Clinicii ce Cardiologie spune că numai salarizarea corectă a personalului medical ar putea scăpa sistemul de mită, dar că este mare nevoie și de schimbarea mentalității celor care lucrează în sistem. „Trebuie să se schimbe mentalitatea oamenilor. Dacă întreabă cineva pe sală despre un pacient, răspunsul unui salariat este: «Ce mă interesează pe mine de cine întrebi tu?!». Sunt vicii de educație și comportament. Medicii trebuie plătiți în concordanță cu munca depusă. Nu trebuie lăsați la mâna mitei. Dacă medicul are un salariu mic este tentat de cadouri, bani, excursii“, este de părere conf. dr. Rodica Mușetescu.
„Educația sanitară este redusă“
Prevenția primară ar avea șansa să îmbunătățească starea de sănătate a românilor. Dacă în țările nordice ale Europei prevenția este punctul forte al sănătății, la noi, deși anual din cauza bolilor cardiovasculare mor 150.000 de oameni, soluțiile nu apar. „Educația sanitară este redusă. Sunt programe de prevenție, dar prea puține. Trebuie să fie gândite pe diverse patologii. Nu știm câți bolnavi tineri au dislipidemie, câți au diabet, câți sunt hipertensivi. Sunt diagnosticați la 50 de ani, atunci când este târziu“, a mai spus conf. dr. Rodica Mușetescu.
