În Secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), salvarea pacientului depinde de multe ori de priceperea medicilor, dar și de dotări. Lipsa banilor face ca bolnavii să nu beneficieze de toate condițiile de care au nevoie. În Craiova există trei secții ATI, iar cea mai bine dotată dintre ele este închisă de câțiva ani din cauza lipsei de personal. Celelalte două abia mai fac față numărului mare de bolnavi și cheltuielilor.
În Craiova, pacienții se împart între secția ATI de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova și secția de la Spitalul Municipal „Filantropia“. Cele 64 de paturi de la SJU Craiova sunt neîncăpătoare pentru numărul de pacienți. La fel se întâmplă în cealaltă unitate. „E o întâmplare când avem un pat liber. Sigur, în câteva ore, este ocupat de cineva“, spun medicii care lucrează aici. Secția ATI de la Spitalul „Filantropia“ are 20 de paturi și șase medici. Luna aceasta, 177 de pacienți au ajuns aici, iar în septembrie – 211 bolnavi.
„Ideal ar fi ca fiecare pat de terapie intensivă să aibă ventilator, monitor“
Problema este finanțarea. Pentru secțiile ATI se cheltuiesc mulți din banii spitalelor. Tratamentul bolnavilor se asigură cu greu, iar pentru dotări nu rămâne mai nimic.
Ideal este care fiecare pat din ATI să aibă monitor propriu și aparat de ventilație mecanică. Nu se întâmplă însă așa. „Noi avem trei ventilatoare. Problema este că din cele trei, doar unul funcționează. Ideal ar fi ca fiecare pat de terapie intensivă să aibă ventilator, monitor și măcar un injectomat și un infuzomat. Monitor, injectomat și/ sau infuzomat ar trebui să aibă și paturile din saloanele de postoperator“, spune dr. Liviu Aftinescu, medic specialist ATI la Spitalul „Filantropia“.
„Medicina de performanţă nu se poate face cu bani puţini“
Probleme apar, de multe ori, și din cauza situațiilor întâmpinate în cadrul licitațiilor pentru aparatură. „Medicina de performanţă nu se poate face cu bani puţini. Anul trecut, la «Filantropia» s-a achiziţionat aparatură şi în secţia ATI. Am încercat să luăm un monitor pentru urmărirea funcţiilor vitale. Am cerut să putem monitoriza şi invaziv aceste funcţii, adică monitorul să aibă un modul special şi să ne afişeze parametrii în timp real. La licitaţie s-a prezentat o singură firmă, iar atunci când au venit cu monitorul nu avea modulul de monitorizare invazivă. Aşa că nu s-a mai achiziţionat. Din păcate nu s-a prezentat nici un producător mare de aparatură medicală. Am încercat să luăm legătura cu firmele mai cunoscute pentru a-i anunţa că facem licitaţie, dar nu s-au înscris din cauza preţului“, adaugă dr. Liviu Aftinescu.
Pentru că secțiile ATI au nevoie de susținere, medicul a înființat și Asociația pentru Performanță în Anestezie și Terapie Intensivă prin care oamenii, dacă doresc, pot susține dotarea secțiilor, donând 2% din impozitul pe profit.
Cea mai dotată secție ATI din oraș stă sub lacăt
În timp ce cadrele medicale din secțiile ATI de la SJU Craiova și „Filantropia“ nu au unde să mai interneze pacienții, cea mai dotată secție ATI din oraș, cea de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ Craiova, stă închisă de trei ani. Aceasta are zece paturi și a fost dotată cu tot ce trebuie printr-un program derulat de Ministerul Sănătății și Banca Mondială. În 2013 a fost deschisă, dar după trei luni s-a pus lacătul. De ce? Reprezentanții spitalului spun că din lipsă de personal.
„Lucrările au început în 2008 și a fost deschisă timp de trei luni, începând din ianuarie 2013. Unul dintre medici a plecat însă în străinătate, altul a plecat prin concurs la Spitalul Județean și am rămas fără personal. Erau doi medici, dar ca să funcționeze o Terapie Intensivă trebuie să ai contract cu minimum cinci medici care să asigure și garda, adică cei doi și alți trei care să aibă contract numai pe gărzi. Săptămâna trecută a avut loc concursul pentru doi medici, nu știm încă rezultatul. Pe lângă cei doi trebuie să vedem cum găsim să încheiem contracte de colaborare și pentru gardă“, explică dr. Constantin Ecobici, purtătorul de cuvânt al spitalului.
Pacienții care au nevoie de îngrijire în ATI sunt trimiși la Spitalul Județean sau la Spitalul „Matei Balș“ din București cu care Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ din Craiova are un contract de colaborare. La SJU Craiova există un singur salon cu trei paturi pentru pacienții care vin de la Boli Infecțioase, numai că în același salon este internat, de exemplu, și un pacient cu TBC și cu meningită pentru că nu există spații separate.
„Lipsa personalului este o problemă sistemică“
Lipsa medicilor este problema cea mai dureroasă a secțiilor ATI. Prof. Dr. Dorel Săndesc, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), membru în Comitetul Executiv al World Federation Societies of Anesthesiologists(WFSA), membru al Consiliului European Society of Anesthesiology (ESA) şi fost preşedinte al Comisiei ATI din cadrul Ministerului Sănătății, spune că din lipsă de personal mai multe secții ATI din țară stau închise, deși beneficiază de dotări la cele mai înalte standarde. „Lipsa personalului este o problemă sistemică. Situația secției de la Spitalul de Boli Infecțioase Craiova nu este unică în țară. Sunt și alte secții de acest fel închise din cauza lipsei de personal, dar sunt și centre care au reușit să angajeze medici. De exemplu, la Timișoara au angajat un medic și au încheiat contracte de colaborare cu medici anesteziști pentru gardă. La fel se întâmplă și la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj. Poate că acum, odată cu mărirea plății gărzilor de la 1 octombrie, medicii o să fie mai atrași de aceste contracte și se mai deschid și alte secții“, declară prof. dr. Dorel Săndesc.
Programul pentru ATI ajută, dar nu este suficient
După ce a lucrat în Franţa, Anglia, Olanda şi Statele Unite, profesorul Săndesc, medic anestezist reanimator, s-a întors în România unde, fiind și secretar de stat, a demarat programul numit „acţiune prioritară ATI“. Banii veniți de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru secțiile ATI sunt puțini. Uneori nu se decontează nici jumătate din tratamentul unui bolnav. Pentru a asigura fonduri suplimentare, Ministerul Sănătății a pus pe picioare programul ATI. Spitalul Județean și Spitalul „Filantropia“ din Craiova sunt incluse în acest program. Spitalul „Filantropia“ a primit 100.000 lei. „Programul a demarat în 2013 și asigură o finanțare suplimentară pe lângă banii de la CAS. A determinat o schimbare semnificativă în secții, cu banii se cumpără medicamente, reactivi, perfuzii, materiale sanitare care înainte lipseau. Unele spitale au beneficiat și de echipamente în condițiile în care unele companii care oferă aceste consumabile au donat și aparatură sau au făcut contract de comodat. Pentru aparatele care nu pot fi procurate prin acest sistem este în curs de finalizare dosarul prin care Ministerul Sănătății, prin Banca Mondială, urmează să achiziționeze aparatură de anestezie“, completează prof. dr. Dorel Săndesc.
Medicii din spitalele craiovene spun că banii veniți prin program sunt o gură de oxigen, dar că tot nu sunt acoperite toate nevoile. „S-a rezolvat parţial problema prin înfiinţarea acestui program naţional pentru pacientul critic. În jur de 90 de spitale sunt în program“, susține dr. Liviu Aftinescu.
Medic român în Germania: „M-au impresionat dotările de aici“
Lipsa condiţiilor şi a dotărilor în care îşi desfăşoară activitatea determină medicii anesteziști români să plece să lucreze în spitalele din străinătate. Daniel Popescu este unul dintre ei. Lucrează ca medic în secția ATI a Spitalului Brüderkrankenhaus St. Josef Paderborn din Germania. În momentul în care a ajuns medic într-unul din cele mai performante sisteme de sănătate din lume și-a dat seama câte mai are de recuperat România în ceea ce privește sistemul medical. Principalele diferențe constau în dotarea cu aparatură și accesul bolnavului la medicamente. „M-au impresionat dotările de aici. În ATI este nevoie de medicație, de pompe cardiace care să preia sarcina cordului în urma unui infarct masiv, de ventilatoare care să înlocuiască funcția respiratorie, sistem de dializă renală, sisteme Mars pentru susținerea funcției hepatice. Medicina intensivă de astăzi poate ține în viață mult timp un om mort. Doar că toate costa mult. Aici medicația este toată compensată de Casa de Asigurări. Nu se pune problema ca cineva să plătească pentru un medicament“, spune medicul.
„Se acordă o mare atenție dezinfecției clinicilor“
În Germania, regulile de igienă sunt o Biblie pe care toată lumea trebuie să o citească, dar mai ales, să o aplice. „Infecțiile nosocomiale sunt peste tot. Chiar și aici, dar nu foarte multe. Se acordă o mare atenție dezinfecției clinicilor. Odată s-a descoperit că au folosit alți dezinfectanți decât cei indicați și noaptea ne-au pus să eliberăm salonul până s-a refăcut curățenia. Se face dezinfecție și între operații, se curăță masa de operație pe care a stat un pacient, chiar dacă e curată și chiar dacă au fost câmpuri pe ea și pacientul nu a avut niciodată contact direct“, povestește Daniel Popescu.
Lipsa igienei poate fi vitală pentru bolnavi
În România, igiena din secțiile ATI a ridicat de multe ori probleme. Recent, în luna septembrie, secția ATI de la etajul trei al Spitalului Județean de Urgență Craiova a fost închisă, timp de zece zile, pentru igienizare şi dezinfecţie. Aici au fost descoperiți mai mulți germeni peste limita admisă, printre care Stafilococ aureus, Klebsiella, Pseudomonas Aeruginosa, E.Coli. După igienizare, secția a fost redeschisă. Direcția de Sănătate Publică are rolul de a verifica dacă în secțiile ATI sunt îndeplinite condițiile igienico-sanitare. „Fiecare spital își face propriul control epidemiologic conform Planului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale. Dacă medicii din spital sesizează o încărcătură microbiană mare suntem anunțați, iar epidemiologii DSP merg în control. Reprezentanții DSP fac și controale tematice, dar merg în control și la fiecare sesizare primită. Singura problemă descoperită în ultimul timp a fost cea legată de igienizarea secției ATI de la SJU Craiova, unde au fost mai mulți germeni“, spune dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt în cadrul DSP Dolj.
