În fiecare oră, doi români sunt diagnosticaţi cu tuberculoză, din care unul în stare gravă. Bolnavii provin din medii sărace şi ajung la doctor de cele mai multe ori când boala este destul de avansată. Grav este că Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză (TBC) din țară. Și mai grav este că România are cei mai mulți bolnavi de TBC rezistent din Europa, 58 de pacienți după ultimele statistici, adică fix cât toate celelalte țări din Europa la un loc. Șansa bolnavilor stă într-un tratament acoperit din fonduri europene. Mulți s-au vindecat deja. Numai că programul se termină anul acesta, iar viețile pacienților vor rămâne în mâna statului român.
Sorin a fost diagnosticat cu tuberculoză, în 2013, la 33 de ani, după șase luni în care nu a știut ce se întâmplă cu el. Slăbise foarte mult, tușea des și transpira în somn. Până atunci nu trecuse prin așa ceva. Îngrijorat, a mers la medicul de familie, care i-a prescris medicamente pe care toată lumea le ia pentru o banală răceală. Lunile au trecut, iar starea de sănătate a lui Sorin s-a agravat. Aflând ce simptome are, un prieten, medic la Spitalul Colentina, l-a pus pe Sorin să își facă urgent un set de analize și o radiografie pulmonară. Când a aflat diagnosticul, a simțit că îi fuge pământul de sub picioare. „A fost un șoc. Nu aveam o viață dezorganizată, nu consumam alcool, aveam mare grijă la igienă. Nimeni nu a știut să îmi spună cauza. Cel mai probabil, am contactat virusul de la o persoană infectată. Au urmat clipe foarte grele, în care am încercat să accept boala și să lupt să mă fac bine“, povestește bărbatul.
„În fiecare dimineață mă trezeam la ora șase și alergam prin curtea sanatoriului“
A aflat că trebuie să meargă la un sanatoriu, unde aerul curat și injecțiile o să îi facă bine. Așa a ajuns la sanatoriul TBC din Moreni. Singura speranță era gândul că va pleca repede acasă. A stat însă șase luni. După două luni a aflat că este unul dintre pacienții care suferă de TBC rezistent. A urmat un tratament greu, cu multe reacții adverse. „Mi-a fost foarte greu să accept că voi trăi în acel loc. Nu îmi venea să cred cum mi s-a transformat viața, dar am început să lupt. În fiecare dimineață mă trezeam la ora șase și alergam prin curtea sanatoriului. Am început să mănânc exact ce îmi spuneau medicii, ca să iau în greutate. Luam tratament cu cinci feluri de antibiotice pe zi. Mi-a fost greu să suport reacțiile adverse. Ai dureri de articulații, stări de nervozitate, anxietate. Din această cauză, mulți renunță la tratament“, povestește Sorin.
„Acest nou tratament a fost șansa mea la vindecare“
În Moreni, Sorin a întâlnit oameni pentru care sanatoriul devenise casă, unii erau internați de cinci ani, alții de nouă ani. După șase luni, Sorin a aflat de la reprezentanții asociației de pacienți că ar avea mai multe șase de vindecare cu un tratament din străinătate. Așa a ajuns la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, unde a stat internat patru luni. „Acest nou tratament a fost șansa mea la vindecare. Am început să mă simt mai bine, am luat în greutate. Nu am plătit nimic pentru terapie, totul a fost asigurat. După patru luni, m-au externat și am urmat încă un an tratamentul în ambulatoriu. Din trei în trei luni mergeam la spital pentru control. Acum, după trei ani de când am aflat că sufăr de TBC, m-am vindecat“, spune fericit Sorin.
Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză din țară
Tuberculoza este o boală infecţioasă, transmisibilă prin aer. Cel mai des atacă plămânii, dar poate afecta și alte organe. Deși vorbim de o boală vindecabilă care în multe state nu mai ridică mari probleme, în România apar anual 15.000 de cazuri noi. Numărul mare de noi pacienţi din țara noastră este în strânsă legătură cu faptul că, în prezent, există o serie de obstacole în ceea ce priveşte depistarea eficientă şi tratarea pacienţilor cu tuberculoză. Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză (TBC) din România. Conform ultimelor date ale Direcției de Sănătate Publică Dolj, din 2015, în județ au fost înregistrați 738 de pacienți.
Mai grav este că în România se găsesc și cele mai multe cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR), o formă severă a bolii. În prezent, doar 60% dintre pacienţii cu TB MDR sunt identificaţi, principalele cauze fiind numărul mic de centre pentru diagnostic şi perioada mare de spitalizare, minimum șase luni, iar dintre aceştia, doar 20% sunt trataţi cu succes. Soluţia pentru îmbunătăţirea acestei statistici este accesul la tratamente cu medicamente de linia a doua, care oferă posibilitatea vindecării mai rapide, reduc timpul petrecut în spital şi îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor.
Pentru că diagnosticarea și tratamentul bolnavilor de TBC sunt extrem de costisitoare, zeci de mii de euro pentru un pacient, statul român a apelat la fonduri venite din țări ale UE. În 2002, Ministerul Sănătății a aplicat la fonduri străine pentru Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei. Din 2003, programul a început să fie finanțat în cea mai mare parte prin Fondul Global pentru lupta împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei. În fiecare județ au fost echipate dispensare pentru pacienții cu TBC, au fost instalate calculatoare cu softuri speciale, care trimiteau informațiile culese către București, pentru centralizare.
Anul acesta se termină fondurile
S-a beneficiat astfel de 19 milioane de euro, dintre care 10,8 milioane asigurați prin proiectele pe fonduri norvegiene și 8,4 milioane de euro din fondul global. Cu toate acestea, România nu a acoperit necesarul îngrijirii pacienților. Problema este că în 2017 aceste fonduri se termină, iar statul român ar trebui să acopere singur necesarul de medicamente și de teste de diagnosticare rapidă.
Cu tratamentul primit prin aceste fonduri venite din străinătate, mulți pacienți doljeni s-au vindecat de TBC. „Programul continuă și în acest an, până pe 31 decembrie 2017. Foarte mulți doljeni s-au vindecat cu ajutorul acestei terapii. În Dolj, în 2015, au fost aproximativ 700 de pacienți cu TBC. Dintre aceștia, în jur de 45 au fost multidrog rezistenți. Sunt cifre mari. Incidența acestei afecțiuni în România este de aproximativ 74,6 la suta de mii de locuitori, iar în județul Dolj este cam de 119,5. Este important însă ca pacienții să nu renunțe la tratament. Este unul de durată și se întâmplă frecvent ca bolnavii să abandoneze“, declară dr. Victor Grecu, medic pneumolog și coordonatorul județean al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
Bolnavii de TBC se lovesc de stigmatizare
Urmărirea pacientului pe toată perioada tratamentului este esențială. În acest sens, prin programul cu fonduri norvegiene, pacienții din șase județe beneficiază de îngrijire multidisciplinară. Din Oltenia sunt implicate județele Dolj și Gorj. Astfel, bolnavii sunt urmăriți pe toată perioada tratamentului de asistenți comunitari și de mediatorii sanitari, astfel încât să fie evitat abandonul terapeutic. „S-a organizat o rețea de voluntari care asigură suportul de la egal la egal pentru pacienții cu tuberculoză extensiv de rezistentă. În prezent, sunt 43 de beneficiari ai acestui serviciu și 15 voluntari implicați. Deseori cei diagnosticați cu această boală sunt ocoliți de prieteni, cunoscuți, accesează mai greu serviciile de asistență medicală. Rețeaua de voluntari le asigură bolnavilor suportul de care au nevoie, le dă informații despre cum pot să-și rezolve diverse probleme și îi motivează să respecte tratamentul, mai ales în momentele foarte grele“, afirmă Ștefan Răduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă din România (ASPTMR).
„Când înțelegi boala și știi, ești mai puțin speriat și mai puternic“
Susținerea psihologică a pacienților este esențială fiindcă efectele adverse ale pastilelor sunt mai greu de suportat decât boala în sine. Psihologul Cătălina Constantin, președintele ASPTMR, spune că pacientul trăiește deseori diagnosticul de tuberculoză ca pe o traumă. De aceea a realizat o borșură prin care bolnavii sunt informați în legătură cu afecțiune. „Trauma diagnosticului îl poate impiedica pe pacient să înțeleagă ce-i spune medicul sau îl face să interpreteze disfuncțional mesajele din partea echipei medicale. Broșura este un instrument care poate fi folosit și atunci când un cadru medical nu este prin preajmă, ajută la scăderea anxietății, la o mai bună colaborare cu echipa de îngrijire și la creșterea confortului psihic al pacienților. Când înțelegi boala și știi, ești mai puțin speriat și mai puternic“, spune Cătălina Constantin.
