Cardiologul Răzvan Ilie Radu este unul dintre specialiștii din „noua gardă“ care se încăpățânează să demonstreze că într-un sistem medical putred omul sfințește locul. După ce a lucrat în Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova și a profesat un an în Germania, Răzvan Radu este acum medic la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“ din București, unde se specializează în cardiologie intervențională.
Infarctul este ucigaşul numărul unu în România și la nivel european. Viața aparent sănătoasă a pacienților este dată peste cap într-o secundă. Sunt luați pe nepregătite, iar îngrijorător este că sunt afectaţi oameni tot mai tineri. Orice secundă contează pentru viața unui persoane cu infarct miocardic. Medicii trebuie să fie mereu pregătiți. Lupta pentru viața bolnavului se duce contracronometru. Doctorul Răzvan Radu trăiește astfel de experiențe zilnic. Într-un sistem medical cu multe găuri negre, tânărul medic cu ambiție oltenească salvează vieți.
„22 de cazuri de infarct miocardic acut în 24 de ore”
În spatele medicului salvator se ascund nopți nedormite, sute de cărți studiate, cazuri medicale foarte complicate, multă muncă și dorința de a merge mai departe. O bună perioadă, dr. Radu a lucrat în cadrul Spitalului Județean și Urgență Craiova (SJU), iar timp de un an s-a specializat în Germania. Acum își continuă drumul profesional la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“. Aici se specializează în cardiologie intervențională. „În România sunt puține centre unde se pot face competențe în cardiologie: București, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș. Câteva se fac și în Craiova, dar pentru că noi nu avem un centru de cardiologie intervențională aici nu te poți specializa pe acest domeniu. În București, spitalele sunt arondate astfel încât câte o zi pe săptămână să preia infarctele dintr-o regiune de aproximativ zece milioane de oameni. Maximum au fost 22 de cazuri de infarct miocardic acut în 24 de ore“, a spus dr. Răzvan Radu.
„După ghidurile europene, trebuie să diagnosticăm infarctul în primele zece minute“
În infarctul miocardic, viața bolnavului depinde în primul rând de rapiditatea cu care se intervine. Există două categorii de infarct. „Vorbim de infarct STEMI și NSTEMI. Primul reprezintă cea mai mare urgență și trebuie să fie evaluat în primele 90 de minute de la debut. Dacă pacientul ajunge la timp, sunt șanse mari să plece din spital ca și cum nu ar fi făcut infarct. După ghidurile europene, noi trebuie să diagnosticăm infarctul în primele zece minute de când a ajuns pacientul. Timpul este foarte important. Sunt trei vase principale ale inimii, fiecare dând un infarct cu un anumit specific: fie lasă o disfuncție severă a mușchiului, fie strică o valvă, fie se produce o ruptură de cord și atunci apelăm la chirurgia cardiovasculară“, a explicat medicul cardiolog.
„Boala nu apare peste noapte“
Cel mai tânăr pacient care a ajuns la dr. Radu a fost o fată de 19 ani. Medicul spune însă că boala nu apare niciodată peste noapte. Din acest motiv foarte importante sunt consultațiile de prevenție. „Tânăra a avut un infarct cu stop cardiovascular. Era o boală veche, o moștenire genetică de la mamă. Este recomandat ca la medicul de familie să ne măsurăm tensiunea astfel încât să ne dăm seama dacă este o problemă. Boala nu apare peste noapte, și când apar plăci de aterom, adică plăci de grăsime pe vasele care hrănesc capul, brațele, picioarele, apar și sufluri vasculare, iar la un examen amănunțit medicul își dă seama dacă sunt probleme. Se întâmplă ca mulți pacienți să fie salvați deși au șanse mici, dar se întâmplă și ca infarctul să fie unul cu răsunet clinic mic, iar evoluția lui să fie una dramatică“, a precizat dr. Răzvan Radu.
„Pacientul asigurat nu trebuie să plătească nimic în spitalele de stat“
În Craiova se încearcă să se pună pe picioare Clinica de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiovasculară, situată în curtea Spitalului Județean de Urgență Craiova. Cardiologul Răzvan Radu se specializează în cardiologie intervențională și spune că odată cu deschiderea centrului își dorește să vină să lucreze în orașul natal. „În clipa de față, în ciuda eforturilor medicilor, în Craiova lucrurile nu se pot aborda complet. Și de aici derivă multe probleme. Nu poți să abordezi pacientul complet și trebuie să te rogi de alte centre să îl primească să îi pună stent sau stimulator. În momentul în care centrul o să fie gata, o să se poată rezolva și în Craiova toate aceste cazuri. Se vor salva multe vieți“, este de părere medicul.
În acest moment, toți pacienții care au nevoie de chirurgie cardiovasculară sunt trimiși la București. Acest tip de intervenții presupune însă costuri foarte mari. „Chirurgia cardiovasculară înseamnă intervenții pe cord deschis, iar cardiologia intervențională se face minim invaziv, practic se înțeapă un vas de sânge de la mână sau de la picior și de acolo ajungi oriunde ai nevoie în corp și repari vasele de sânge. Sunt tehnici perfecționate de 50 de ani. Putem pune stenturi, putem scoate cheaguri de sânge. În centrul din Craiova ar urma să se facă prima dată cardiologie intervențională. Este singura finanțată complet ca aparatură. Urmează să apară și finanțarea pentru stenturi, dispozitive, material, care sunt destul de scumpe. Este nevoie de bani în permanență. Pacientul asigurat nu trebuie să plătească nimic în spitalele de stat românești“, susține dr. Radu.
„În Germania există și programe de prevenție“
La nivel european și mondial, medicii cardiologi lucrează după protocoalele care sunt litere de lege. Și în România, Ministerul Sănătății împreună cu Societatea Română de Cardiologie au dezvoltat protocoale și programe de acest fel. Un capitol lipsă la noi în țară este prevenția. Dr. Răzvan Radu spune că în Germania există programe de prevenție foarte bine finanțate.
„Un medic este pasibil de sancțiuni dacă nu trimite un infarct de tip STEMI în primele 12 ore de la debut către un centru care pune stent. La Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. C.C. Iliescu», mortalitatea prin infarct este de 3,8%.
În Germania există și programe de prevenție. Românul nu este însă mai rău decât neamțul. Pacienții nu trebuie judecați. Poate omul a avut probleme, poate nu a avut bani, poate a muncit. Trebuie ajutat să înțeleagă că el trebuie să se ajute mai mult decât îl poți ajuta tu ca medic“, a conchis medicul specialist în cardiologie.
