5.3 C
Craiova
joi, 14 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateSituaţie alarmantă: Zeci de mii de olteni suferă de cancer

Situaţie alarmantă: Zeci de mii de olteni suferă de cancer

Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România
Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România

Cancerul este o boală care afectează tot mai mulți olteni. În Dolj, la finalul anului 2016, se aflau în evidența Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) aproape 24.000 de persoane suferind de această boală. Numai anul trecut, în județ au fost diagnosticate peste 2.500 de cazuri noi. Situația este îngrijorătoare și în Gorj, unde sunt înregistrați peste 7.500 de bolnavi de cancer, și în Vâlcea, unde două persoane pe zi au fost diagnosticate cu cancer de la începutul anului şi până în prezent. Cancerul pulmonar, de sân, de col uterin și de colon sunt cel mai frecvent întâlnite în rândul oltenilor. 

Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Cu 3,2 milioane de cazuri noi şi 1,7 milioane de decese pe an, cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa. Deşi peste 40% din decesele provocate de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer din Europa și asta pentru că pacienții descoperă boala târziu, având în vedere că în țară nu există programe de prevenție, iar accesul la tratament este limitat. Deși datele sunt îngrijorătoare, măsurile întârzie să apară. „La bărbaţi, suntem pe locul trei în Europa la incidenţa cancerelor cavităţii bucale, faringian şi laringian, pe locul șase la incidenţa celui hepatic, pe locul opt la incidenţa cancerului pulmonar şi pe locul zece la cancerul pancreatic. La femei, ocupăm primul loc între ţările europene la cancerul de col uterin, locul șase la cel hepatic şi locul opt la cel pulmonar. Cumulat, pentru ambele sexe, suntem pe locul trei la neoplasmele cavităţii buco-faringiene, locul cinci la cancerul laringian şi locul șase la neoplasmul hepatic“, a spus dr. Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică în cadrul DSP Dolj.

Anul trecut, în Dolj au fost depistate2.524 de cazuri noi

În evidenţa DSP Dolj, la sfârșitul anului 2016 au fost înregistrați, în total, 23.867 de bolnavi de cancer. Numai anul trecut au fost diagnosticate 2.524 de cazuri noi. Datele făcute publice de DSP sunt adunate din raportările medicilor doljeni care au diagnosticat bolnavii și din registrul făcut la nivelul Clinicii de Oncologie de la Spitalul Județean Craiova. Mai îngrijorător este că mulți nu știu de existența bolii și ajung la medic târziu, când tratamentele nu mai pot aduce salvarea. „Se consideră că peste 30% din decesele prin cancer pot fi prevenite. Reducerea expunerii solare, a poluării aeriene urbane sau ambientale, evitarea sau renunţarea la tabagism (care cauzează 22% din totalul deceselor prin cancer şi 71% din totalul deceselor prin cancer pulmonar), reducerea consumului de alcool, modificarea stilului de viaţă, a comportamentului alimentar, evitarea expunerii la radiaţii ionizante pot reduce incidența cancerului“, atrage atenția dr. Narciză Dinică.

Bolnavi de cancer în evidenţa Registrului Județean Dolj de oncologie, în 2016. Datele au fost făcute publice de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Bolnavi de cancer în evidenţa Registrului Județean Dolj de oncologie, în 2016. Datele au fost făcute publice de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj.

Soluția pentru reducerea mortalității, depistarea timpurie

Există două tipuri de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare: carcinomul hepatic şi cancerul de col uterin.
Singura soluție pentru reducerea mortalității provocate de cancer este depistarea timpurie. În țările unde nu există programe de screening puse la punct, cum este România, bolnavii sunt diagnosticați în stadii avansate, iar șansele de a rămâne în viață sunt foarte mici. „Programele de screening urmăresc realizarea unui test în rândul populaţiei asimptomatice, pentru a identifica persoanele cu leziuni precanceroase, care se pot vindeca dacă bolnavul primește tratamentul adecvat. Astfel de programe sunt eficiente în caz de localizări frecvente în cancerul de col uterin, colorectal, mamar, pentru care există teste accesibile majorităţii populaţiei și acceptabile din punct de vedere al costului. Mai exact, se face examen radiologic pulmonar pentru cancerul pulmonar, examen citologic Papanicolau şi detecţia HPV pentru cancerul de col uterin, autopalpare şi mamografie pentru depistarea cancerului de sân, test hemocult, colonoscopie pentru cancerul colorectal“, susține dr. Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică în cadrul DSP Dolj.
Cu toate că, în 2016, în Dolj, cei mai mulți pacienți au fost diagnosticați cu cancer bronhopulmonar, mai exact 337, în România nu există un program național de prevenție pentru acest tip de cancer. Cancerul colorectal face și el multe victime în rândul dojenilor. Anul trecut, 254 de oameni au fost diagnosticați cu această formă de cancer, dintre care 101 femei. Colonoscopia este investigația ce poate să ajute la depistarea acestei afecțiuni. Este recomandată la fiecare cinci ani, mai ales după vârsta de 50 de ani. Nu există însă în țară un program prin care această investigație să fie obligatorie și decontată de stat periodic.

Peste 7.500 de bolnavi de cancer în Gorj

Situația nu este mai bună nici în Gorj. Direcţia de Sănătate Publică din acest județ a înregistrat la finalul anului 2016 un total de 7.598 de bolnavi de cancer. Dintre aceștia, 788 au fost cazuri noi de persoane care au fost luate în evidenţă şi beneficiază de diferite tipuri de tratamente specifice bolii. Jumătate dintre bolnavi provin din mediul rural, iar jumătate din mediul urban. Potrivit statisticii, în judeţul Gorj sunt înregistrate mai multe femei bolnave de cancer (4.209) decât bărbaţi. În ceea ce priveşte tipurile de cancer, fără excepţie, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate cazuri noi. Din totalul de 7.598 de bolnavi de cancer, potrivit datelor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică Gorj, cancer de col uterin au 839, cancer de piele – 348, de prostată – 269, de sân – 1.149, de stomac – 337, bronhopulmonar – 591, colorectal – 849, de ficat – 160, de pancreas – 135, de vezică urinară – 273.

Cancerul de sân, în top în Gorj

După cum se poate constata, cel mai frecvent tip de cancer este cel de sân, la femei. În Gorj, în topul frecvenţei se găsesc şi cancerul de col uterin şi cel colorectal. Numărul mare de cazuri de cancer depistate la sân este explicat de specialişti şi prin faptul că a crescut numărul femeilor care periodic se prezintă la control, atunci când prezintă anumite simptome. Reprezentanţii DSP Gorj au precizat că, indiferent de starea de sănătate, este extrem de important ca gorjenii să se prezintă la control la medicul de familie măcar de două ori pe an. Medicii de familie îi pot trimite pe pacienţi către diferiţi medici specialişti, iar în acest fel boala poate fi depistată înainte să ajungă într-un stadiu avansat. Din păcate, câteva sute de gorjeni bolnavi de cancer au pierdut anul trecut lupta cu viaţa. Astfel, a fost înregistrat în anul 2016 un număr de 741 de decese din cauza cancerului. Pe grupe de vârstă, situaţia se prezintă astfel: 15-24 de ani – 2 cazuri, 25-34 de ani – 1 caz, 35-44 de ani – 18 cazuri, 45-54 de ani – 71 de cazuri, 55-64 de ani – 191 de cazuri, 65-74 de ani – 206 cazuri şi peste 75 de ani – 252 de cazuri.

În Vâlcea apar zilnic două noi cazuri de cancer

Două persoane pe zi au fost diagnosticate cu cancer în judeţul Vâlcea, de la începutul anului şi până în prezent. Mai exact, 175 de noi cazuri au fost luate în evidenţa Secţiei de Oncologie din cadrul Spitalului Judeţan Vâlcea. „Predominante sunt cazurile de cancer bronhopulmonar, care au şi o evoluţie rapidă, şi cele de cancer digestiv. Faţă de anul trecut, când în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 196 de noi cazuri, numărul este într-o uşoară scădere. Nu putem spune dacă cifra este mare sau mică, mai ales că noi avem în evidenţă doar bolnavii care au venit la spitalul nostru. Știu că sunt mulţi care se tratează în alte judeţe“, a spus doctorul oncolog Ioana Târcobu. În 2016, numărul total al bolnavilor de cancer a fost de 5.059.

Cancerul pulmonar, pe primul loc în Olt

În Olt, în fiecare an, crește numărul bolnavilor aflați în evidențele oncologilor. La sfârșitul lui 2016, au rămas în evidență 12.555 de pacienți (față de 12.158 cu un an înainte). Din păcate, și decesele înregistrate se apropie, an de an, de cifra de 1.000 de pacienți.
Între tipurile de cancer care îi afectează pe pacienții din Olt, cancerul pulmonar deține supremația, la fel cum se întâmplă la nivel național. În 2016, s-au înregistrat 188 de cazuri noi (164 cu un an înainte). Pe locul II se situează cancerul de sân (104 cazuri noi în 2016), în cazul acestui tip de cancer fiind depășită tendința națională (în topul național, el se situează pe locul IV). Locul III în județ, între cancere, îl ocupă cel de stomac (pe locul II la nivel național), cu 81 de cazuri noi în 2016, aflat în creștere față de anul precedent și cu o evoluție îngrijorătoare a patologiei. Cancerul colorectal a înregistrat, în 2016, o scădere aproape nesemnificativă (168 în 2016, față de 170 cu un an înainte), în timp ce numărul cazurilor noi de paciente afectate de cancer de col uterin a fost staționar (65 de cazuri).

Prevenția, prea puțin folosită

Deși mai toată lumea percepe cancerul drept boala de care nu scapi, când vine vorba de prevenție, puțini sunt cei care manifestă preocupări reale. Programul de screening al cancerului de col uterin, considerat de medici o oportunitate extraordinară pentru femei, în special pentru cele din categoriile defavorizate, nu se bucură, din păcate, de interesul dorit. Femeile ajung greu la medicii recoltori, medicii de familie, la rândul lor, au rămas mai puțin de 10% activi în program pentru a realiza inițierea și consilierea în vederea îndreptării femeilor către cabinetele în care să li se recolteze probe pentru testul Babeș-Papanicolaou.
Dacă numărul testelor Babeș-Papanicolau realizate în program este dovada clară a faptului că femeile nu-și investighează starea de sănătate, cel al mamografiilor descumpănește de-a dreptul.
Un alt tip de test care poate fi făcut, recomandat de medicii de familie chiar în pachetul analizelor de rutină, este testul Adler (pentru prevenția cancerelor de colon), care poate pune în evidență hemoragiile oculte, iar în cazul bărbaţilor de peste 45-50 ani tot uzuală devine o altă investigaţie – PSA (antigenul specific prostatic, cel care stă la baza testului pentru depistarea cancerului de prostată).
„Din păcate, am întâlnit și femei care mi-au spus că e primul control pe care îl fac de când au născut. Și aveau copii de 30 de ani“, a declarat medicul Doina Deaconu, unul dintre medicii care în ultimii doi ani a bătut județul Olt în lung și-n lat pentru ca, în cabinetele medicilor de familie, să recolteze probe femeilor pentru testul Babeș-Papanicolau, în programul de screening al cancerului de col uterin.

Aproape 7.000 de cazuri de cancer în Mehedinţi

Medicii de la Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu-Severin spun că numărul cazurilor de cancer este alarmant şi că aproape zilnic în blocul operator este operat un pacient cu boală neoplazică.
Cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul colo-rectal, de prostată sau pulmonar sunt cele mai întâlnite forme de neoplasm în Mehedinţi. La sfârşitul anului 2016, erau înregistraţi în statisticile Direcţiei de Sănătate Publică 6.971 de bolnavi de cancer de diferite forme, iar 916 dintre aceştia erau cazuri noi. Dacă în 2015 au fost înregistrate 847 de cazuri noi, în 2016 s-au înregistrat cu 69 de cazuri mai mult. La sfârşitul lui 2016 erau înregistraţi 946 de pacienţi cu cancer de sân, 698 cu cancer de col uterin, 551 cu cancer de col rectal şi 306 bolnavi de cancer la prostată, restul fiind cazuri de cancer pulmonar, de piele, gastric sau hepatic, dar într-un număr ceva mai mic, între 246 şi 108 cazuri. Numărul cazurilor care au ieşit din evidenţa medicilor s-a păstrat constant şi a fost de 600 în 2015 şi 599 în 2016. Este vorba de persoane care fie au decedat din cauza bolii, fie au migrat către alte judeţe, deşi numărul acestora este mic, fie au reuşit să învingă necruţătoarea maladie.

Ziua şi operaţia de cancer

La Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu-Severin, cele 80 de paturi din Secţia Oncologie sunt pline cu pacienţi. Dacă la începutul anilor ’90 secţia avea doar două saloane, în cei 27 de ani scurşi de la Revoluţie a ajuns la nu mai puţin de opt saloane şi devine cu fiecare an tot mai neîncăpătoare. În blocul operator, aproape că nu este zi în care să nu fie programată o intervenţie chirurgicală pentru un bolnav de cancer, spune medicul chirurg, Radu Iman. „Incidenţa cazurilor de cancer a crescut foarte mult în ultimii 20 de ani şi, în special în chirurgia generală, cancerul de colon este cel mai frecvent. Înainte era cancerul gastric, care acum este mai puţin frecvent. Noi în fiecare zi avem în operaţie cel puţin un caz de cancer de colon, de stomac, de pancreas, de sân sau cancer genital. Creşterea incidenţei cancerului este alarmantă. Nu demult am depistat cancer de colon la un copil de zece ani“, spune doctorul Radu Iman.

Stresul şi chimicalele din mâncare, cauzele principale ale bolii

Pentru o incidenţă atât de mare de boli neoplazice, medicii dau vina pe stresul cotidian, dar şi pe hrana proastă pe care o consumăm. Aceştia spun că suntem practic copleşiţi de problemele cotidiene, care se răsfrâng asupra sănătăţii, dar şi de o mulţime de chimicale pe care le ingerăm în organism prin alimentaţie sau prin folosirea a tot felul de deodorante de maşină sau dezinfectanţi, care acţionează în cazul cancerului de piele. „Stresul cronic prelungit, lucruri care nu se rezolvă, problemele de zi cu zi, cred că ar fi pe primul loc. Pe locul doi este alimentaţia, pentru că industria alimentară pune la dispoziţia noastră tot felul de cadouri otrăvite, tot felul de alimente prefabricate. Spre exemplu, produsele care au ca termen de garanţie unul sau chiar doi ani, păi acele produse este foarte clar că sunt toxice pentru organism. De asemenea, toţi coloranţii, toţi întăritorii de gust, tot ce se foloseşte pentru a le da un aspect frumos, pentru a da alimentelor un gust deosebit, toate acestea sunt cancerigene. Ca să nu spun de dezinfectanţii pe care îi folosim, de parfumuri, de deodoranţii aceia de maşină sau de cameră. Practic, suntem înconjuraţi de o multitudine de produse toxice“, a explicat doctorul Cristian Jianu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Mehedinţi.
Acesta este de părere că dacă o viaţă echilibrată, în special după o anumită vârstă, poate duce la prevenirea bolii de cancer, efectuarea regulată a analizelor ajută la descoperirea în fază incipientă a acesteia, ceea ce este foarte important. „Pentru prevenţia bolii de cancer, eu zic că după vârsta de 35-40 de ani trebuie făcut sport, trebuie să reduci dulciurile şi produsele de carne din alimentaţie, trebuie să controlezi greutatea corporală şi, mai ales, trebuie să ai o atitudine pozitivă faţă de viaţă şi să cauţi să te stresezi cât mai puţin. Ca să nu mai vorbim că cel puţin o dată la trei ani, până la 50 de ani, şi după aceea anual, trebuie să faci o serie de analize, pe care ţi le recomandă medicul de familie“, a încheiat doctorul Cristian Jianu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS