Spitalele din România, inclusiv cele din Dolj, stau bine pe hârtie când vine vorba de infecțiile nosocomiale. La aproape un an de la cel mai mare scandal din sistemul medical românesc, scandalul Hexi Pharma, în urma căruia s-a dovedit că majoritatea spitalelor foloseau dezinfectanți diluați, în continuare infecțiile sunt subraportate și subdiagnosticate. Nu toate laboratoarele spitalelor au capacitatea să le depisteze, iar reprezentanții pacienților spun că schimbările au fost făcute mai mult pe hârtie și că, în realitate, „în continuare, se moare cu zile din cauza infecțiilor nosocomiale“.
Raportarea și nevoia de a reduce infecțiile luate din spitale este o luptă grea pentru spitale. După ce unele dintre victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma infecțiilor nosocomiale, pacienții au așteptat o schimbare în sistemul medical românesc. Modificări au apărut însă, ca în multe alte situații, doar pe hârtie. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale a fost pus la punct. A apărut și Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare care în art. 4 spune că fiecare unitate sanitară trebuie să elaboreze anual un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale. Mai mult, în același ordin este stipulat că „orice daună adusă pacienților prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a normativelor profesionale privind asigurarea calității asistenței medicale acordate pacienților în scopul prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale atrage responsabilitatea individuală sau, după caz, instituțională, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare“.
Fiecare spital a fost obligat să aibă măcar un medic epidemiolog. Toate unitățile medicale doljene s-au conformat. Spitalul din Băilești are încheiat un contract de prestări servicii cu un medic epidemiolog care vine cel puțin o dată pe săptămână, din Craiova. „Coordonator al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale (SPCIN) este medicul de laborator care supervizează activitatea zilnică din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale. Putem face determinări în laboratorul nostru, astfel încât să ne dăm seama dacă există infecții nosocomiale sau nu. Totul se notează într-un registru. Nu am avut cazuri de infecții nosocomiale“, a spus Mirela Ţibreanu, managerul spitalului.
„A trebuit să cumpărăm incubator special pentru sterilizare“
Nici la Spitalul din Dăbuleni nu au fost probleme legate de infecțiile nosocomiale, după cum susține conducerea. Medicul epidemiolog vine de două ori pe săptămână la spital și tot el este și coordonatorul SPCIN. „Din acest grup mai fac parte un medic de boli infecțioase și un asistent medical. Dispunem de un laborator unde putem face analizele necesare pentru depistarea infecțiilor. Nu am avut cazuri raportate în ultimul timp. De când a fost scandalul Hexi Paharma, a apărut un nou ordin care reglementează raportarea și controlul infecțiilor nosocomiale. Asta a însemnat și multe costuri pentru spital. A trebuit să cumpărăm anumite fiole și un incubator special pentru sterilizare. În plus, s-au înmulțit și controalele celor de la DSP, multe sunt inopinate“, a mărturisit Ileana Măricuţoiu, managerul Spitalului din Dăbuleni.
În secții trebuie să existe registrul electronic de raportare
În spitale, zilnic trebuie recoltate probe și analizate pentru depistarea infecțiilor. Legea spune că „Serviciul/Compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale stabilește un ritm de verificare în vederea depistării cazurilor nediagnosticate, neînregistrate și neanunțate (ritm recomandat: minimum la două zile, maximum la șapte zile). Altă metodă este reprezentată de monitorizarea zilnică a rezultatelor bacteriologice și analiza acestora cu scopul depistării active a infecțiilor“.
În plus, la nivelul fiecărei secții din unitatea sanitară trebuie să se înființeze registrul electronic unic de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale, în format electronic, iar prin acestea să se raporteze către conducerea spitalului și în fiecare zi de marți, pentru săptămâna anterioară, către Direcția de Sănătate Publică (DSP).
„Doar în hârtii s-a schimbat ceva“
În teorie, toate acestea sună bine, însă practica ne omoară, spun reprezentanții pacienților. „Nu toate spitalele au acele softuri speciale unde să fie înregistrate datele. Acest soft trebuie să scoată niște rapoarte, să facă niște statistici care să fie raportate automat și la Ministerul Sănătății. Doar în hârtii s-a schimbat ceva. Practic și spitalele, și DSP, și Ministerul Sănătății trebuie să aibă aceste softuri și raportarea să se facă în sistem centralizat, să nu mai apară erori. În softuri trebuie să se declare zonele de alertă și de control, iar epidemiologul să introducă datele reale, bazate pe buletine de analize medicale făcute de persoane neutre, nu să introducă date „din burtă“. Nu este corect ca același spital să își facă controlul și să și raporteze. În această situație, el poate să raporteze mai puține infecții pentru că e vorba de interes, de disciplina personalului“, a explicat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
„Dezinfecția se face cu același personal necalificat“
În continuare, sunt spitale care raportează zero infecții noscomiale. În plus, reprezentanții pacienților spun că dezinfectanții folosiți nu sunt controlați nici acum așa cum ar trebui. „Sunt spitale care în continuare ignoră procedurile în ceea ce privește infecțiile nosocomiale sau care nu raportează sub limitele acceptabile. Dacă am avea un indicator de 3-4% am putea spune că suntem oarecum la un nivel corect de raportare. Acum, sunt epidemiologi în spitale care numai epidemiologie nu fac. Înainte medicii mai scriau pe hârtie «infecție nosocomială», dacă depistau, acum nu mai au voie, epidemiologul trebuie să facă asta. Mai mult am ascuns gunoiul sub preș. Este un dezastru. În continuare, se moare cu zile din cauza infecțiilor nosocomiale. Un pacient pus pe ventilator în ATI care a stat mai mult de două zile acolo, deja are o problemă. Dezinfecția se face cu același personal necalificat. Nu se respectă circuitele de la o secție la alta. Vectorul cel mai important în transmitere infecțiilor nosocomiale este infirmiera care are nivel scăzut de educație, de instruire“, a completat Vasile Barbu.
„Este nevoie de kit-uri speciale, care costă foarte mult“
O mare problemă este incapacitatea laboratoarelor din unitățile medicale de a face analize prin care să fie depistate infecțiile noscomiale. Nu există mereu kit-urile necesare. „Sunt laboratoare care au doar patru sau șase kit-uri. Cum să faci controlul germenilor multirezistenți când spitalul nu are tehnica necesară să îi depisteze?! În determinarea infecțiilor nosocomiale nu folosești doar câteva antibiotice, sunt 34 sau 36 de antibiotice care îți trebuie“, a mai spus reprezentantul pacienților.
Costurile pentru determinarea infecțiilor nosocomiale sunt mari, spune managerul celui mai mare spital din Oltenia. Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova are o echipă de cinci epidemiologi, plus asistenți și medic infecționist. Recent au fost scoase la concurs încă trei posturi de medic infecționist. „Partea de supraveghere și control o aveam și înainte de scandalul Hexi Pharma, acum, practic, ne-am pus la punct cu ceea ce cer noile norme apărute. Legislația este pusă la punct, se știe cum trebuie fiecare să procedeze. Costă însă foarte mult determinările și analizele necesare depistării infecțiilor. Este nevoie de kit-uri speciale, care costă foarte mult și pentru care nu ni se alocă bani separați, este greu să le achiziționăm“, a explicat dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
„Printr-un program național, spitalele ar putea fi finanțate, stimulate și controlate“
Ca lucrurile să se schimbe, ar fi nevoie de un program național prin care să fie suportate costurile necesare depistării infecțiilor. Din bugetul propriu, spitalele trebuie să asigure examenele medicale necesare personalului medical. Pentru prevenirea și supravegherea infecțiilor nosocomiale, și personalul medical trebuie să treacă prin examinare citogenetică. Pentru o singură persoană costă însă 500 de lei analiza. „Este nevoie și de analize separate care să ne arate care sunt tulpinile ce provin din spitalul nostru sau dacă au fost aduse de pacienți transferați din alte unități medicale. Am vorbit cu șeful laboratorului, astfel încât să facem în cadrul laboratorului un departament separat, care să identifice infecțiile nosocomiale. Trebuie să facem și screeningul pacienților din ATI, astfel încât să depistăm infecțiile. Asta presupune însă teste, analize care sunt costisitoare și care trebuie suportate din același buget al spitalului. Printr-un program național, spitalele ar putea fi finanțate, stimulate și totodată controlate dacă respectă sau nu protocoalele“, a conchis dr. Bogdan Fănuță, managerul Spitalului Județean de Urgență Craiova Craiova.
