O lecție despre cum să-ți ridici privirea de jos și să ai curajul să spui adevărul o învățăm de la medicul chirurg Cătălin Dudu. Un doctor tânăr, profesionist, într-un sistem medical cu multe lipsuri. Un medic care, deși a avut oportunitatea să rămână să lucreze în spitalele din Europa, a ales să vină acasă, la Spitalul Județean Slatina, unde profesează în prezent. Specialist în chirurgie, dr. Cătălin Dudu salvează zilnic vieți. Ce îl deosebește de ceilalți este faptul că nu s-a limitat la munca din sala de operație. Este unul dintre puținii medici români tineri care și-au dorit să scoată mizeria de sub preșul sistemului medical. Vorbește deschis despre problemele din spitale și luptă ca ele să se rezolve. Dacă îl întrebi ce îl nemulțumește cel mai mult, răspunde franc: Corupția! Înarmat cu multă voință și dorința de a îmbunătăți mediul sanitar, dr. Dudu trece de barierele ierarhice din sistem și pune în centrul preocupărilor sale dreptul pacientului.
Cătălin Dudu este medic chirurg în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina. Zilnic intră în sala de operație pentru a salva vieți. Luptă însă și pentru vindecarea tarelor de care suferă sistemul medical: corupție, subfinanțare, superficialitate, condiții de internare mizere. „Lupt pentru un sistem medical mai bun, mai curat. Încerc să îi conving și pe alții să facă același lucru. Noi tot sperăm că o să ajungem să avem un sistem curat, asemănător cu ceea ce am văzut în țările civilizate. Mai este mult până acolo, însă asta nu ne face să ne pierdem speranța și să continuăm să luptăm“, a spus dr. Dudu.
„Schimbarea ar trebui să vină de la medici“
Tânărul medic chirurg spune că problema cea mai mare a sistemului medical românesc este corupția. Cu speranța că salarizarea corectă a personalului medical o să îmbunătățească lucrurile, dr. Dudu s-a implicat în mișcările sindicale care au ajutat medicii să obțină plata corectă a gărzilor în vremea mandatului ministrului sănătății Vlad Voiculescu. „Cea mai gravă problemă a sistemului medical este aceea că oamenii consideră că atunci când mergi la doctor este nevoie să îi duci ceva. E foarte greu să schimbăm sistemul și mentalitatea, sunt multe lucruri de spus pe această temă. M-am implicat la nivel sindical în speranța că o salarizare adecvată, care să permită un trai decent, o să determine personalul medical să renunțe la aceste practici. Schimbarea ar trebui să vină de la medici pentru că pacientul în momentul în care ajunge în spital are acea disperare de a face orice să îi fie bine, însă medicul ar trebui să refuze. Gărzile sunt acum plătite corect, dar salariul de bază a rămas destul de mic. Ministrul Vlad Voiculescu a reușit să facă acest lucru pentru noi, la insistențele Federației Hipocrat. Dr. Eleodor Cârstoiu și Ion Cotojman au venit cu ideea că nu se mai poate așa, ni s-au alăturat și alții și am obținut plata gărzilor la nivelul salariului actual“, a explicat dr. Cătălin Dudu.
„Intrăm în sala de operație cu echipamente pe care nu le putem numi de protecție“
Deși este o meserie grea, dr. Cătălin Dudu a ales să fie medic chirurg pentru că nu s-a văzut niciodată așteptând efectul unor pastile. Spune că una dintre marile probleme din sistem este legată de faptul că în România nu există o lege a malpraxisului bine pusă la punct. „Când am început facultatea, știam că vreau să urmez o ramură chirurgicală. Riscurile la care te expui sunt însă foarte mari. Intrăm în sala de operație cu echipamente pe care nu le putem numi de protecție. Halatele pe care le folosim nu sunt impermeabile, tot ce înseamnă produs biologic trece prin acele halate și ajunge pe piele. Nu avem o lege a malpraxisului bine pusă la punct, nu avem protocoale terapeutice foarte clare, prin urmare, fiecare tratează bolnavul într-un anumit stil. De aici și până la un proces de malpraxis nu mai este cale lungă. Dacă bolnavul te dă în judecată, nu ai un protocol clar, recunoscut la nivel internațional și pe care să spui că l-ai urmat“, atrage atenția chirurgul.
„Din punct de vedere al dotărilor, este loc de mai bine“
Medicul Dudu a învăţat de la englezi cum să facă intervenții chirurgicale laparoscopice. Timp de şase luni a lucrat, într-un schimb de experiență, la Spitalul Royal Cornwall din Anglia. Revenit la Spitalul Județean Slatina, spune că și aici se pot face operații cu laparoscopul, dar medicii olteni se rezumă la operații mai mici pentru că cele ample implică costuri foarte mari. „Din punct de vedere al dotărilor, este loc de mai bine. În ultimii doi ani s-au făcut investiții masive în blocul operator din spital, ni s-au adus în ultimele două luni un dispozitiv de sutură vasculară electric și plasmargon, puține spitale au această dotare. Avem două linii de laparoscopie. Una este mai veche, o folosim doar în cazuri extreme. În cele șase luni petrecute în Anglia am participat la laparoscopie pe intervenții majore, care presupun costuri mari. Anastomozele, de exemplu, nu mai pot fi făcute manual și se folosesc niște staplere intracorporale, care costă în jur de 400-500 de euro bucata, iar la un pacient poți să folosești două-trei. Sunt costuri pe care momentan noi ni le putem asuma. De aceea, ne limităm la operații laparoscopice mici“, a precizat medicul.
„În momentul în care pacientul te plătește, ai pierdut respectul“
Focusat pe îmbunătățirea sistemului medical, dr. Cătălin Dudu spune că cel mai important este ca în spitale să se îmbunătățească condițiile de cazare și masă. „Prioritară în sistem este dotarea spitalelor și renovarea clădirilor, este vorba de partea de cazare. Dacă pacientul este internat într-un salon cu igrasie, rezultatele nu mai sunt cele pe care le dorești. Sau dacă bolnavul mănâncă două mese pe zi, cu șapte lei, iar mâncarea pe care o are în farfurie probabil că nici cățelul nu ar putea să se atingă de ea, este clar că recuperarea este mai dificilă și complicațiile pot să apară mai des“, a explicat chirurgul. Important este însă și respectul dintre medic și pacient. „Trebuie să fii un medic integru pentru că numai așa poți să ai parte de respectul și încrederea pacientului. În momentul în care pacientul te plătește, ai pierdut respectul și ai devenit un angajat care trebuie să facă ce vrea bolnavul, iar de multe ori ce vrea el nu este și ceea ce se recomandă pentru starea lui“, a conchis medicul.
