Varicelă, scarlatină, viroză, rujeolă, hepatita A, paraziţii intestinali sunt doar câteva dintre bolile pe care copiii le dobândesc din colectivitate și care, în ultimul timp, sunt tot mai frecvente. De multe ori este de ajuns ca un copil din grădiniță sau școală să sufere de o boală contagioasă ca să îi îmbolnăvească și pe ceilalți. În aceste situații, medicii școlari și autoritățile sanitare trebuie să respecte o serie de proceduri. Dacă în țările civilizate se pune mare accent pe educația medicală școlară, în România medicii din unitățile de învățământ abia reușesc să ajungă în fața copiilor de două ori pe an, cel mult.
Rolul medicinei şcolare este legat, în principal, de prevenţie. Cu toate acestea, medicii și asistenții din unitățile de învățământ sunt priviți superficial, uneori cu neîncredere. În timp ce în alte state educația medicală pornește din grădinițe și școli, în România medicii școlari nu au reglementat prin lege astfel de ore. „Este nevoie de educație medicală. Noi avem datoria să facem ore de educație pentru sănătate, în funcție de vârstă, de problemele care apar. Orele de educație medicală sunt însă sporadice, se fac la mica înțelegere între medic și profesorul diriginte sau învățător, dacă el dorește să intrăm la clasă. Poți să faci o oră poate o dată sau de două ori pe an. Nu avem o ritmicitate, nu există o repetiție a noțiunilor și o verificare a însușirii lor. Ar trebui să existe un cadru mult mai organizat pentru că aceste ore de educație medicală pot avea un impact major asupra copiilor care vor fi generațiile viitoare de adulți“, explică dr. Gabriela Rădulescu, medic de familie și medic școlar în cadrul Colegiului Național „Ștefan Velovan“ Craiova.
„Respectarea normelor de igienă este esențială“
Între educația medicală a copilului și familiei și apariția bolilor infecțioase există o mare legătură. Bolile colectivității la copii sunt, de cele mai multe ori, de natură infecțioasă, fiind contactate prin transmiterea de virusuri, bacterii și alte microorganisme de la un copil bolnav, la unul sănătos. Cel mai bun exemplu este hepatita A, considerată și boala mâinilor murdare. Cele mai multe cazuri de hepatita A în Dolj apar la copii care locuiesc în localitățile din apropierea Dunării. „Prin faptul că hepatita A este o afecțiune care necesită spitalizare și un repaus îndelungat, afectează destul de mult copilul. Există și o dificultate de integrare școlară, recuperarea copilului poate să dureze între șapte și nouă săptămâni. El este izolat la spital, apoi stă acasă până la refacerea totală a stării de sănătate și pierde ore. Este o boală care lasă organismul slăbit, iar copilul trebuie supravegheat și după aceea. Noi ultimul caz l-am avut în școală în urmă cu aproximativ trei ani. Sunt însă cazuri mai frecvente prin județ. Respectarea normelor de igienă este esențială în aceste cazuri“, spune Gabriela Rădulescu, medic școlar.
„Apar în fiecare an câteva cazuri de scarlatină“
Recent, în Dolj au fost confirmate două cazuri de scarlatină. În aceste cazuri în care, în colectivitate, un copil este depistat cu o boală contagioasă, unitatea de învățământ este obligată să facă dezinfecție și anchetă epidemiologică. Până în urmă cu doi ani, copilul era obligat ca la intrarea în colectivitate să facă exudatul faringian și să ducă rezultatul. Acum s-a renunțat la acest lucru. „Apar în fiecare an câteva cazuri de scarlatină. Anul acesta, până acum nu am avut în școală nici un caz de scarlatină. Dacă apar astfel de cazuri trebuie făcut exudat faringian copiilor. Era o măsură bună obligativitatea realizării exudatului faringian la intrarea în colectivitate, mai ales la cei mici. În cazul în care se depistează caz cu boală contagioasă trebuie făcută dezinfecție în clase. Dacă este grădiniță cu program prelungit trebuie curățate toate dormitoarele, lenjeriile, prosoapele, jucările. În plus, se urmărește în colectivitate dacă mai apar cazuri în clasa respectivă și la clasa care este în contratură“, declară medicul școlar.
„De la apariția a cinci cazuri într-o colectivitate se consideră epidemie“
Cine are obligația să anunțe dacă un copil este diagnosticat cu o boală contagioasă? Medicul școlar spune că, dacă copilul se internează în spital și suferă de o boală contagioasă, atunci unitatea spitalicească anunță Direcția de Sănătate Publică (DSP) și aceasta anunță mai departe unitatea de învățământ. „Poate să vină și părintele să anunțe, dar nu are această obligativitate prin lege. În cazul varicelei sau a bolilor care nu necesită internare, ar fi corect ca medicul de familie sau părintele să anunțe în ideea de a limita răspândirea boli și declanșarea unei epidemii. De la apariția a cinci cazuri într-o colectivitate se consideră epidemie, restul se consideră cazuri izolate chiar dacă sunt două în aceeași clasă. Ancheta epidemiologică se face pe clasa respectivă, se închide clasa până se curăță totul, copiii fac ore în altă clasă, după care revin în clasa lor și se dezinfectează clasele în care au fost mutați“, precizează dr. Gabriela Rădulescu.
Medicul școlar nu mai face nici un vaccin
În cadrul grădinițelor cu program prelungit, triajul trebuie făcut zilnic la intrarea în colectivitate a copilului, iar în cazul școlilor triajul epidemiologic se face după vacanță. „În cazul în care copilul se simte rău în timpul orelor, atunci învățătorul sau profesorul îl trimite la cabinetul medical școlar însoțit. Noi anunțăm părinții și, dacă este cazul, îl trimitem direct la spital, chemăm Salvarea. Așa se întâmplă în caz de urgență“, spune dr. Rădulescu.
De mai bine de un an, vaccinările copiilor şi elevilor nu mai sunt făcute în cabinetele şcolare, sarcina revine exclusiv medicilor de familie. Înainte copiii erau vaccinați la școală în timpul campaniei de vaccinarea care se desfășura în aceeași perioadă în toată țara. „Faptul că de aproximativ doi ani vaccinarea nu se mai face în școală, ci a trecut la medicul de familie, face să apară uneori întârzieri în imunizarea copiilor. Inițial, când erau campaniile școlare, timp de o lună sau șase săptămâni, toată populația țintă pentru acel vaccin era imunizată în aceeași perioadă în toată țara. De exemplu, vaccinul ROR care se face la șase ani. Acum se vaccinează la medicul de familie în luna în care copilul este născut și apar astfel întârzieri, unii sunt vaccinați la șapte ani, alții încă nu“, spune dr. Gabriela Rădulescu, medic de familie și medic școlar în cadrul CN „Ștefan Velovan“ Craiova.
Pe drumuri după fișa cu vaccinurile
Dacă un copil se mută de la o unitate de învățământ la alta trebuie să plimbe cu el și fișa cu vaccinurile. Pentru că o parte din ele s-au făcut la medicul școlar și altele la medicul de familie, copiii și părinții lor sunt nevoiți să umble până rezolvă situația. Pentru evitarea acestei situații, la un moment dat a fost implementat Registrul Electronic Naţional de Vaccinări. „Există o lacună în comunicare pentru că medicii de familie ne cer ce vaccinări s-au făcut la școală. Ei fac acum vaccinările, dar nu ne mai trimit, iar când copilul se mută de la o școală la alta trebuie să primească fișa cu vaccinările de la cabinetul școlar. A fost pus în practică la un moment dat registrul electronic de vaccinări, am avut acces la el, dar la un moment dat s-a renunțat. Acum copiii se tot mută de la o școală la alta și toate fișele trebuie să circule odată cu ei și mai apar inadvertențe“, conchide dr. Gabriela Rădulescu.
