Prof. univ. dr. Eugen Moța este unul dintre puținii medici care au luptat să schimbe fața sistemului medical craiovean. În urmă cu mai bine de 25 de ani pleca la un drum lung, mânat de ambiție și dorința de a reuși. Cu o Dacie veche a ajuns în Italia, la Padova, de unde a făcut rost de toată aparatura necesară înființării primului Centru de Dializă din Oltenia. A reușit să aducă speranță pacienților olteni a căror viață depindea de dializă. Nu s-a oprit însă aici. A luptat și a pus pe picioare Clinica de Nefrologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova, unde lunar sunt tratați sute de pacienți. După zeci de ani petrecuți lângă paturile bolnavilor, și acum este mânat de aceeași dorință de fier – lupta pentru viață.
Vocea aproape șoptită și modestia l-au apropiat pe profesorul Eugen Moța de inimile multor pacienți care trăiesc datorită profesionalismului său. Pentru studenții săi este o carte deschisă, iar pentru rezidenți – un sprijin necondiționat. Ca să le ofere mereu bolnavilor săi îngrijire de calitate nu s-a oprit niciodată din învățat. În 1994 era la Cambridge (United Kingdom) pentru specializare în nefrologie, iar în urmă cu 25 de ani a mers să învețe cum să trateze cât mai bine pacienți de la medicii italieni din Padova. În acel moment, în Craiova nu exista o clinică de nefrologie și nici un centru de dializă. Pacienții care sufereau de boală de rinichi sau care aveau nevoie de dializă erau nevoiți să meargă la București și Timișoara. În Craiova nu aveau nici o șansă.
„După Revoluție ne-a cuprins entuziasmul pe toți”
După Revoluția din 1989, prof. univ. dr. Eugen Moța și-a luat inima în dinți și cu o Dacie veche a plecat la drumul care avea să ducă la înființarea unei secții unde pacienților bolnavi de rinichi să li se ofere a doua șansă aproape de casă. A ajuns la Padova, în Italia, unde a făcut rost de aparatura necesară pentru a realiza dializa. „După Revoluție ne-a cuprins entuziasmul pe toți. Am crezut că putem schimba lumea. Am schimbat cât am putut. Cu o Dacie am plecat în Italia după aparatură și am creat Centrul de Dializă. Era 16 ianuarie 1990 și atunci când am ajuns în Italia a început și primul război din Golf, toată Italia fierbea. Eu veneam de la Craiova cu dorința de a lua aparate. De la Timișoara până la București nu mai era nici un centru, iar din Craiova patru profesori făceau naveta de trei ori pe săptămână la București. Ministrul sănătății de la acea vreme a sunat la directorul Direcției de Sănătate Publică Dolj, la profesorul Surpățeanu, și i-a spus: „Faceți ceva și la Craiova! Am un raft plin cu memorii de la oameni bolnavi care au nevoie de dializă, de nefrologie“. Atunci s-au gândit la mine. Am intrat în contact cu profesorul Ursea, cel care a creat specialitatea de nefrologie în România și primul centru de dializă“, își amintește profesorul Moța.
O mână întinsă către pacient face de multe ori cât o injecție
După un drum lung s-a întors cu un tir plin cu aparate de dializă și stații de tratare a apei. „Erau second-hand, dar reuzinate, perfect funcționale, verificate și testate de tehnicienii italieni. Italienii au plătit inclusiv vama pentru că atunci se plătea. Tirul a venit în curtea spitalului în față la Urgență și acolo am descărcat aparatele și așa a început povestea dializei la Craiova“, spune medicul.
De atunci au trecut aproape 27 de ani. Ani de muncă, de lupte cu lipsurile sistemului medical. Dar și bucuria de a vedea pacienți care după 20 de ani de dializă încă trăiesc și au o viață normală. Prof. univ. dr. Eugen Moța spune că, de cele mai multe ori, o mână întinsă sau o mână pe umărul pacientului cântărește cât o injecție. „Cel mai bun judecător al nostru este pacientul pe care îl îngrijim. Cred că el, în primul rând, ia contact cu latura noastră umană, care uneori cântărește mai mult decât latura profesională. Omul are nevoie mai întâi de o vorbă bună. Putem să ne facem treaba profesional dumnezeiește, după ultimele protocoale. Dacă nu reușim să stabilim puntea aceea afectivă de comunicare cu pacientul nu câștigăm aderența la tratament. El caută un doctor care îi este apropiat și care empatizează cu el. Pacientul, în suferința lui, are nevoie să îi înțelegi problemele. În cariera mea asta am învățat și am încercat să țin mereu cont de asta“, explică medicul.
Nu spune niciodată „Nu se poate“
Profesorul Moța este unul dintre medicii care încearcă să resusciteze un sistem medical prăbușit. În clinica pe care o conduce îl găsești înconjurat de medici rezidenți, în care vede viitorul. Stă lângă paturile bolnavilor, de multe ori și în zilele în care ar trebui să fie liber, și nu spune niciodată „Nu se poate“. Consideră însă că statul ar trebui să investească mult mai mult în sănătate. „Dacă vrem ca în România medicina să nu mai fie o Cenușăreasă, cum este astăzi, și sistemul sanitar să nu mai țină prima pagină a ziarelor cu lucrurile negative, ar trebui să investim în domeniu. Mie îmi place să investesc în medicii rezidenți și să îi responsabilizez. Ei au nevoie să le oferi o speranță, perspectivă. Este însă nevoie din partea lor de devotament până la sacrificiu. Statul trebuie să investească în învățământ și sănătate ca medicii să rămână în țară“, este de părere medicul.
Pacienți care trăiesc după 20 de ani de dializă
În Craiova fac dializă 450 de bolnavi. La Spitalul Judeţean de Urgenţă sunt pacienţi cu care a început dializa în urmă cu 20 de ani şi care trăiesc. Boala cronică de rinichi este însă un calvar pentru oricine, numai dacă ne gândim la tratamentul dialitic pe care trebuie să-l facă de trei ori pe săptămână pentru a se menţine în viaţă. Una dintre marile probleme este că bolnavii ajung foarte târziu la medic. Bolile cronice de rinichi afectează peste 1,3 milioane de români. Foarte mulți nu au ajuns încă la medic și nu sunt diagnosticați. Mulți ajung prin Urgență, în stare gravă, când de multe ori trebuie să înceapă direct dializa. „Boala poate fi ținută sub control ani de zile. Una este să ajungă la noi un pacient în fază terminală, care are nevoie de dializă și alta este să ajungă pe picioarele lui, echilibrat, și să ajungă la dializă peste ani de zile. Vin târziu pentru că sistemul nu îi depistează în fazele precoce ale boli. Nu facem prevenție aproape deloc. Vom fi eficienți atunci când în România vor exista programe naționale de prevenție a bolilor“, susține prof. univ. dr. Eugen Moța.
20.000 de euro costă dializa pentru un bolnav pe un an
Dializa unui bolnav în România costă într-un an 20.000 de euro. În toată țara se dializează aproximativ 14.000 de bolnavi. Prevenția ar scuti statul de cheltuieli atât de mari și ar îmbunătăți viața pacienților. Șeful Clinicii de Nefrologie din Craiova spune că analizele care pot depista timpuriu afecțiunea costă 60 de lei și pot fi făcute în orice laborator. „Medicii de familie ar putea să primească un bonus pentru fiecare pacient la care au făcut un consult de prevenție și pentru fiecare caz depistat. 60 de lei costă două analize simple care pot fi făcute oriunde în această țară, respectiv determinarea creatininei serice și a proteinelor care se elimină prin urină. Două determinări făcute la interval de trei luni ne permit să diagnosticăm precoce boala cronică de rinichi. Un asemenea program ar costa extrem de puțin“, conchide prof. univ. dr. Eugen Moța.
Mai multe despre prof. univ. dr. Eugen Moța
Prof. univ. dr. Eugen Moța a fost președinte al Societății Române de Nefrologie, membru în Comisia Consultativă de Nefrologie a Ministerului Sănătății, responsabil local al Programului Național „Prevenție în patologia nefrologică și dializă“ și „Stări posttransplant“. Membru în Comisii de Doctorat în centre universitare cu tradiție: UMF „Carol Davila“ București, UMF „Gr. T. Popa“ Iași, UMF „Victor Babeș“ Timişoara, UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca. Iar lista activităților profesionale poate continua.
