În România sunt cele mai multe cazuri de tuberculoză şi rujeolă din Europa, conform datelor oficiale. În plus, suntem pe locul al doilea la numărul de cazuri de hepatită B. Aceste afecțiuni mortale ar putea fi prevenite prin vaccinare, dar la noi în țară vaccinuri importante lipsesc, iar copiii sunt în pericol. În plină epidemie de rujeolă, în Oltenia nu mai există vaccinuri care să-i imunizeze pe cei mici. De anul trecut, din Maternități lipsește și vaccinul împotriva heptitei B. Lipsa vaccinurilor a modificat și schema de imunizare.
România se confruntă cu o epidemie de rujeolă fără precedent. În perioada 2016-2017, au fost confirmate 4.793 de cazuri de rujeolă. O cifră care ascunde politici de sănătate defectuoase și dezinteresul autorităților. Cu toate că 22 de copii au murit din cauza rujeolei în ultimele luni, medicii de familie nu au mai primit doze de vaccin din ianuarie. O situație care îi lasă pe părinți fără soluții. Cinci copii din Dolj au fost uciși de această afecțiune, care poate fi prevenită prin imunizare. Nici în urma deceselor lor nu s-au luat măsuri, mii de copii din Oltenia fiind în continuare în pericol. „În România, vaccinul RRO (care imunizează împotriva rujeolei – n.r.) a fost introdus în calendarul naţional în anul 2005, acoperirile vaccinale menţinându-se o perioadă de timp peste 95% (ţinta OMS). Din 2010, valorile acestor acoperiri vaccinale au avut o tendinţă descrescătoare, situându-se în 2015 la 85,8% (doza I) şi la 67% (doza a-II-a). În grupurile de populaţie la care acoperirea vaccinală se menţine sub nivelul optim, se acumulează în timp un număr mare de susceptibili, care reprezintă un real pericol pentru apariţia epidemiilor. În epidemia actuală de rujeolă, tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3) diferită faţă de tulpina endemică din România (D4), arată datele Direcției de Sănătate Publică Dolj.
Medicii de familie spun că autoritățile ar trebui să găsească o soluție rapidă. „Este foarte mare criză de acest vaccin, mai ales că este epidemie de rujeolă. Sunt foarte mulți copii bolnavi. Vaccinul este singura formă de protecție. Sperăm ca MS să rezolve cât mai repede această situație pentru că nici noi nu știm ce să le spunem părinților care așteaptă soluții cât mai repede“, spune Doina Cherata, medic de familie cu specializare în pediatrie.
Lipsește și vaccinul împotriva hepatitei B
Alt vaccin important care lipsește este cel împotriva hepatitei B. În România, pentru nou-născuţi, vaccinarea împotriva hepatitei B este inclusă în cadrul Programului naţional de imunizare. Conform calendarului de vaccinare, administrarea primei doze de vaccin se făcea în primele 24 de ore – șape zile de la naştere, la Maternitate, apoi la două luni şi la șase luni. La vârsta de nouă ani, copiii vor primi o nouă doză de vaccin, pentru stimularea apărării imunitare.
De la sfârșitul anului trecut însă acest vaccin lipsește din Maternități. Asta în condițiile în care virusul hepatitei B este de 50-100 de ori mai infecțios decât HIV și de 10 ori decât cel al hepatitei C. În România, aproape un milion de oameni suferă de hepatită cronică B.
Ministerul Sănătății (MS) a anunțat că vaccinul împotriva hepatitei B va lipsi din România până în ianuarie 2018. În această situație, a fost schimbată schema de vaccinare. Medicii de familie au primit adrese de la MS cu privire la modificarea schemei de vaccinare. La nou-născuți, până acum se făcea vaccinarea împotriva hepatitei B și vaccinarea BCG în maternitate. Acum, pentru că nu se găsește vaccinul împotriva hepatitei, imunizarea se va face la vârsta de două luni, practic atunci copilul face vaccinul hexavalent care va cuprinde și vaccinarea împotriva hepatitei B. Datele DSP Dolj arată că, în 2016, în România s-au raportat 188 de cazuri de hepatită virală acută. Doar zece pacienți care sufereau de această boală fuseseră vaccinați.
În Maternitatea Spitalului Județean de Urgență Craiova, vaccinul împotriva hepatitei B lipsește de luni bune. Aici se nasc lunar peste 200 de copii. Cadrele medicale spun că au primit doze cu care să vaccineze doar bebelușii care se nasc din mame purtătoare de hepatita B.
„Lipsa vaccinului o să aibă însă efecte severe mai târziu“
Reprezentanții pacienților cu hepatită trag un semnal de alarmă și spun că sunt 150.000 de nou-născuţi în risc. Aceștia mai precizează că, deși există pericolul încă de anul trecut ca dozele de vaccin să se termine, autorităţile nu şi-au luat măsurile necesare pentru a preveni criza vaccinului împotriva hepatitei B. „Este o mare problemă lipsa acestui vaccin. Lipsește din luna noiembrie 2016 și deja sunt mulți copii care au rămas neimunizați. S-a spus că abia în 2018 această problemă o să fie rezolvată – un termen dramatic. În jur de 150.000 de nou-născuţi sunt în risc dacă nu se face nimic. La ultimele discuții se punea problema să fie aduse 10.000 de doze de vaccin din Norvegia. Este foarte greu pentru familiile acestor copii. Și eu sunt mamă și știu ce înseamnă să alergi după un vaccin care nu se găsește. În fiecare an au fost probleme cu acest vaccin. Lipsa acestuia o să aibă însă efecte severe mai târziu, când o să crească numărul de îmbolnăviri din cauza lipsei imunizării. Nu contează dacă este de vină producătorul sau Ministerul Sănătății, pe noi, pacienții, ne interesează soluțiile. Zilnic la asociație ne sună părinți să ne întrebe cum pot găsi vaccinul și singura soluție este să îl cumpere din străinătate, dar costurile sunt mari și este nevoie de condiții speciale de transport“, susține Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
În aceste zile, medicii de familie doljeni au primit după luni bune de așteptare doze de vaccin hexavalent care are o formă de protecție și împotriva hepatitei B. Medicii spun însă că, deocamdată, au primit un număr insuficient de doze și că sunt mulți copii care trebuie recuperați de pe listele de așteptare, ceea ce înseamnă că pentru imunizarea tuturor copiilor este nevoie de o aprovizionare continuă cu vaccin.
