Zâmbește. Salută pe toată lumea. E tânăr și plin de voință. Nu se teme să spună lucrurilor pe nume. La numai 33 de ani şi-a asumat riscul de a fi ministru al sănătății, pentru un mandat despre care ştia că va fi foarte scurt. Și a luptat ca după doar câteva luni să lase ceva în urma lui, un sistem medical mai curat, în care pacienții să fie puși pe primul loc. Vlad Voiculescu este omul care a scos de sub preș multe dintre problemele sistemului medical. Tot Vlad este omul care a luptat pentru viețile pacienților români înainte de a ajunge la conducerea Ministerului Sănătății. El a creat „Rețeaua citostaticelor“ și tabăra pentru copiii bolnavi de cancer. Ani la rând a adus cu gențile medicamente din străinătate pentru bolnavii de cancer din România. Într-un interviu acordat GdS, Vlad Voiculescu a vorbit despre sistemul medical românesc.
GdS: Ați luptat pentru pacienți și sistemul medical pe mai multe fronturi, ca voluntar, dar și de la conducerea Ministerului Sănătății. Dacă ar fi să faceți o
radiografie, care considerați că sunt cele mai mari probleme ale sistemului medical românesc?
Vlad Voiculescu: E greu să faci un clasament al celor mai mari probleme ale sistemului medical. Sunt probleme multe, majoritatea grave. Însă o problemă foarte gravă este dispariția unor medicamente din România. Majoritatea sunt medicamente ieftine, care costă doar câțiva euro și care ar trebui să fie disponibile oricând în țară. Nu există nici un fel de scuză pentru lipsa acestor medicamente. Una dintre măsurile pe care le-am luat anul trecut a fost un regim special pentru metodologia de prețuri pentru aceste medicamente esențiale. Din păcate, însă, această metodologie a fost schimbată de actualul guvern, nu știu care sunt motivele, dar mi-e teamă că din această cauză alte medicamente ar putea să lipsească din nou.
GdS: Unul dintre obiectivele specifice în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a fost lansarea, în sfârșit, a procedurilor de construire a spitalelor regionale de la Craiova, Iași și Cluj. Oltenii așteaptă de mult timp un spital nou în regiune. Există în acest moment vreun pericol ca spitalul regional din Craiova să nu devină realitate?
V.V.: Craiova are nevoie de un spital regional și este foarte bine că a fost pus pe hartă încă din 2014. Pentru orice spital ai însă nevoie de un studiu de fezabilitate, la fel cum pentru o casă ai nevoie de un arhitect care să te ajute cu planurile. Studiul de fezabilitate nu a început însă după semnarea de către guvernul Cioloș, în decembrie anul trecut, a memorandumului cu Banca Europeană de Investiții. Studiile de fezabilitate sunt acum în lucru la Banca Europeană de Investiții. Cel târziu anul viitor ar trebui să înceapă licitația pentru spitalul regional.
„Problemele din spitale nu pleacă neapărat de la lipsa fondurilor“
GdS: Spitalul Județean de Urgență Craiova este cea mai importantă unitate medicală din Oltenia. Este un spital cu multe neajunsuri pe care și dumneavoastră l-ați avut în atenție în perioada în care ați fost ministru al sănătății. Care sunt problemele cele mai mari pe care le-ați sesizat în această unitate sanitară?
V.V.: Au fost probleme la Craiova și în timpul mandatului meu. Problemele trebuie rezolvate acolo unde apar, de aceea managementul spitalelor este foarte important. Managementul spitalelor trebuie profesionalizat, depolitizat, complet independent de orice politician și interese de altă natură, trebuie să se ocupe exclusiv de interesul pacienților și al medicilor.
GdS: Cei mai mulți pacienți se plâng de condițiile mizere în care sunt tratați, de atitudinea nepotrivită a personalului medical, dar și de corupția din unitățile medicale. Ați avut sesizări pe parcursul mandatului legat de ceea ce se întâmplă în spitalele craiovene?
V.V.: E nedrept să generalizăm. Dacă există anumite cadre medicale care nu se poartă așa cum ar trebui cu pacienții, trebuie să fie rezolvate aceste probleme. Dar generalizarea e nocivă. Problemele din spitale nu pleacă neapărat de la lipsa fondurilor. Lipsa curățeniei nu înseamnă că nu există bani, ci arată o problemă de organizare internă, de management. Aceste lucruri trebuie chivernisite. Curățenia nu depinde de avuția unei persoane, ci de dorința de a locui undeva unde este curat. Sunt chestiuni care țin de managementul de bază. Problemele de acest fel se întâmplă dacă avem management de spital politizat, care nu are nici un fel de legătură cu pacienții. Nu spun însă că neapărat asta se întâmplă la Craiova.
„Funcțiile trebuie ocupate prin concurs“
GdS: În timpul mandatului ați dat Ordonanța 79/2016 care interzicea managerilor de spitale să aibă funcţii de conducere în partide. Dar aceasta a fost anulată odată cu venirea la putere a noului guvern. Cum vedeți această situație?
V.V.: Ordonanța de urgență pe care guvernul Cioloș a promovat-o a fost pentru depolitizarea managementului de spitale și reducerea conflictelor de interese. În presă vedem aproape săptămânal situații în care o firmă care aparține soției sau vărului managerului a câștigat contracte după contracte. Apoi aflăm că acționarii anumitor companii care au câștigat contracte de-a lungul anilor cu spitalele au devenit prieteni cu managerul sau cu soția acestuia, vedem că au firme împreună și tot felul de tranzacții pe care nu le pot explica. Aceste lucruri nu trebuie tolerate. Atâta timp cât guvernul sau autoritățile locale le tolerează, nu o să avem condiții mai bune în spitale, nu o să avem un sistem sanitar decent. Este o situație care se perpetuează de ani buni, o situație care îi face pe medici să plece din țară. Sunt lucruri grave, care o să aibă repercusiuni pe mulți ani de acum înainte.
GdS: În continuare, există și acea supremație a UMF-urilor care au un cuvânt important de spus legat de modul în care anumiți medici intră în sistem sau ajung la conducerea unor secții din spitale.
V.V.: Nu trebuie nici aici generalizat. Însă conducerea secțiilor sau orice fel de conducere în sistemul public se ocupă prin concurs, așa spunea legea. Avem o excepție în spitalele universitare, care cumva întorc această regulă. Funcția de manager pentru un medic este o responsabilitate care trebuie asumată. Sunt funcții administrative de care depinde apoi aprovizionarea secțiilor, modul în care personalul este motivat, coordonat. Funcțiile trebuie ocupate prin concurs, toată lumea trebuie să aibă posibiltatea să evolueze.
„Ministerul Sănătății ar trebui să stabilească niște standarde“
GdS: Infecțiile nosocomiale reprezintă în continuare o mare problemă în spitale. Această situație a fost scoasă de sub preș în timpul mandatului dumneavoastră. Ați scos la iveală multe dintre problemele din spitale. În continuare există însă teama de a recunoaște adevăratele bube ale sistemului. Cum am putea rezolva această problemă?
V.V.: În general, așteptăm ca problemele să fie rezolvate de la centru. Și problema infecțiilor noscomiale este o problemă de turnesol. Problemele nu pot fi rezolvate toate de la minister sau CNAS. Ministerul Sănătății ar trebui să stabilească niște standarde. În timpul scurtului meu mandat am dat șase ordine de ministru care au reglementat problema infecțiilor nosocomiale. Acele ordine trebuie aplicate, dar niciodată ordinele nu pot înlocui buna credință și competența. Ca să rezolvi o problemă trebuie mai întâi să o cunoști și să o recunoști. Este esențial pentru oricine care se află în fruntea unui sistem să încerce să cunoască problema și să facă mecanisme de raportare, așa cum este cel făcut de noi pentru raportarea lipsei medicamentelor sau cel pentru infecțiile nosocomiale. Cel care este în vârf trebuie să vrea să afle aceste probleme. Cel mai ușor este să nu vrei să le afli și când apar în presă să tai un cap, este capul lui Moțoc, dar, în esență, nimic nu se schimbă. În societățile civilizate nu se taie capete, ci se uită mai întâi la procedură. Te uiți dacă regulile au fost respectate și în funcție de asta schimbi ce nu merge. Dar, de obicei, noi nu căutăm să vedem de ce s-a întâmplat un lucru, ci căutăm repede un vinovat. Spre exemplu, este situația legată de transfuzii. Nu ajunge să dai o asistentă afară sau să bagi pe cineva în pușcărie. Trebuie să înțelegi problema și să faci reguli, să motivezi oamenii să lucreze altfel, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.
„Avem nevoie ca toate programele de consultanţă cu Banca Mondială, cu OMS să fie implementate şi să fie urmărite“
GdS: Corupția din sistem este o mare problemă. Recent, în Craiova s-a demonstrat că doi dintre angajații Centrului de transfuzii sanguine le dădeau sânge pacienților numai contra unor sume de bani.
V.V.: Din păcate, nu este un caz unic, este o practică veche, care ar trebui raportată mai des. Este complet inacceptabil, oriunde, nu numai la Craiova. Oamenii care fac asta ar trebui să plătească. Acum câteva luni a fost un audit internaţional, legat de problema sângelui, pe care l-am solicitat noi la Comisia Internaţională, aştept rezultatele acestui audit, dar cu siguranţă nu vor fi foarte blânde.
GdS: Ne situăm pe primele locuri în Europa când vine vorba de afecțiunile grave precum cancerul, hepatita, tuberculoza. Cu toate acestea, nu avem programe naționale de prevenție care să funcționeze la nivel național. Multe țări au reușit să scadă incidența multor boli făcând prevenție. De ce în România nu se poate?
V.V.: Programele de prevenţie sunt pentru mai multe patologii. Aceste programe fie nu există, fie există mai multe care funcţionează într-un fel, în acelaşi timp. Unele programe nu sunt eficiente pentru că este nevoie de specialişti în politici publice de sănătate care să le gândească. Este nevoie de capacitate. Avem nevoie ca toate programele de consultanţă cu Banca Mondială, cu OMS să fie implementate şi să fie urmărite această implementare. Lucrurile acestea nu se întâmplă.
„Cazurile de agresiune împotriva personalului medical trebuie să aibă consecinţe foarte grave“
GdS: Ce credeți că ar trebui să se schimbe în mentalitatea pacienților și aparținătorilor români? În ultimul timp, am văzut cazuri de medici agresați, secții renovate și apoi distruse de cei care ajung în spital…
V.V.: Problemele nu există niciodată de o singură parte, cu siguranţă există şi probleme în ceea ce priveşte educaţia pacienţilor, precum şi la respectarea regulilor. În România, avem câteodată probleme cu respectarea regulilor. Câteodată, trebuie pur şi simplu discutate aceste situații. Cazurile de agresiune împotriva personalului medical trebuie să aibă consecinţe foarte grave, conform legii acestea se pedepsesc cu închisoarea, însă această regulă nu se aplică.
