Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia: în Europa, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură, după fumat și hipertensiunea arterială, iar ciroza hepatică înregistrează rate înalte ale mortalității, în special în regiunile unde există o producție tradițională de băuturi spirtoase din fructe cu semințe: Ungaria, România, Slovacia, Slovenia.
Ultimul raport prezentat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj trage un semnal de alarmă asupra fenomenului consumului de alcool. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu un consum total de alcool de 10,9 litri alcool pur per persoană în vârstă de 15 ani şi peste, continentul european înregistrează cel mai înalt nivel al consumului de alcool. Alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, obținut și comercializat în afara regimului guvernamental de control, reprezintă 1,9 litri alcool (aproximativ 17% din consumul total de alcool). Aproximativ 60% dintre adolescenți au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% dintre aceștia au experimentat primul episod de ebrietate la această vârstă. Medicii spun că înaintea vârstei de 13 ani, consumul de alcool induce un risc de şapte ori mai mare de a adopta un model de consum excesiv de alcool față de adolescenții care încep să consume alcool după vârsta de 17 ani.
Tot mai mulți adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani consumă alcool
Zilnic, în Urgenţa Spitalului Judeţean Craiova ajung 10-15 cazuri de persoane în stare de ebrietate. Cele mai multe necesită intervenţia medicilor după ce au suferit diverse agresiuni. Îngrijorător este şi faptul că a scăzut foarte mult vârsta celor care consumă exagerat alcool. „Un sfert dintre cei care ajung în UPU Craiova sunt oameni care au consumat alcool. Sunt și multe cazuri de agresiuni cauzate de această problemă. Ceea ce atrage atenţia este numărul tot mai mare de adolescenți între 14 și 18 ani“, declară dr. Bogdan Fănuță, managerul Spitalului Județean de Urgență Craiova. Nu doar alcoolul este problema, medicii au constatat că în multe cazuri starea de ebrietate este asociată cu consumul de droguri şi etnobotanice.
„Obișnuiesc copiii de mici să bea, spunând că le dau «ca să prindă putere»“
Medicii povestesc că în cele mai multe cazuri pe care le întâlnesc, comportamentul părinţilor, consumatori de alcool, este imitat de către copii. În plus, se lovesc de concepţii greşite, cum că un pahar de alcool nu face rău, dă poftă de mâncare. „Sunt multe cazuri care ajung în Urgență după ce au consumat exagerat alcool. Zilnic există astfel de cazuri. Nu există gardă fără să avem persoane care să se prezinte cu astfel de probleme. Mulți adolescenți ajung la noi după ce au consumat asociat alcool și droguri, etnobotanice. Din păcate, pe multe dintre ele nu putem să le depistăm, sunt multe tipuri și nu dispunem de toți reactivii care să le determine. Sunt foarte multe cazuri de violență apărute din cauza consumului exagerat de alcool. Mai mult, am avut multe cazuri la țară când părinții sau bunicii au lăsat sticla cu alcool pe masă și copilul, din curiozitate, a băut, sau obișnuiesc copiii de mici să bea, spunând că le dau «ca să prindă putere» sau «ca să aibă poftă de mâncare». O percepție total greșită“, a explicat Antonie Septimius, medic în cadrul Secției de Primiri Urgențe.
„Am avut și pacienți care din cauza consumului de alcool au ajuns să facă demență“
Şi la Spitalul de Neuropshiatrie din Craiova ajung anual sute de persoane care au consumat alcool. În perioada 2013-2015, din cei 6.804 pacienți care au ajuns în Secția de Psihiatrie a acestei unităţi medicale, 644 au fost cazuri de pacienți care au avut afecțiuni psihice asociate cu consumul de alcool. „Mulți ajung în sevraj și necesită spitalizare cel puțin două-trei săptămâni. După aceea sunt trimiși să își continue terapia în ambulator. Nu ştim însă câţi dintre ei continuă această terapie. Ar trebui să existe în fiecare zonă din ţară cel puţin un centru unde acești oameni să fie primiți și ajutați de echipe multidisciplinare să scape de dependența consumului de alcool. Din păcate, există doar la București“, a spus as. univ. dr. Daniela Glăvan, șefa Secției de Psihiatrie II din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova. Consumul de alcool exagerat afectează foarte mault organismul pacientului. În organism apare un dezechilibru multiplu: hepatic, neurologic. „Și rata de deces este semnificativă la cei care intră în sevraj pentru că se ajunge la accident vascular sau la alte probleme care pot duce rapid la deces. La noi ajung adulții. Copiii sub 18 ani îi trimitem către Secția de Neuropshiatrie infantilă. Cu cât vârsta consumatorului este mai mică, cu atât pacientul este mai afectat. Am avut și pacienți care din cauza consumului de alcool au ajuns să facă demență. Unii consumă băuturi contrafăcute, care sunt mai ieftine, care afectează foarte mult organismul, unele conțin plumb. Ar trebui să se facă mai multe campanii de informare și conștientizare în acest sens la nivel național, având în vedere amploarea problemei“, a adăugat şefa Secţiei de Psihiatrie. La 84,1% dintre cazurile studiate s-a constatat asocierea cu tulburări organice de personalitate sub diferite forme, fiind exprimate prin stările de sevraj. În cei trei ani studiaţi s-a constatat un cost mediu de 44.400 de lei pe an pentru numărul de pacienţi spitalizaţi cu patologie asociată consumului de alcool.
11 copii care au consumat alcool, în atenţia DGASPC Dolj
În primele şase luni ale acestui an, pe numărul de urgenţă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj au fost primite şi apeluri privind cazuri de consum de alcool în rândul copiilor. „Am fost contactaţi de medicii de la Spitalul Judeţean Craiova pentru 11 copii care au ajuns în atenţia dumnealor după ce au consumat băuturi alcoolice. În unele situaţii a fost vorba de consum accidental. Am avut, astfel, şase fete, dintre care cinci din mediul urban cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, care au consumat alcool, şi un caz de consum accidental, în mediul rural. Cel din urmă a ajuns la spital după ce a mâncat vişine din vişinată. Alte cinci cazuri au avut ca autori băieţi, trei din mediul urban. Trei dintre aceştia au consumat alcool accidental“, a spus Maria Dumbravă, purtător de cuvânt în cadrul DGASPC Dolj.
Sute de doljeni, prinşi conducând sub influenţa alcoolului
Indiferent de vârstă, alcoolul este periculos. Mai ales atunci când persoana în stare de ebrietate urcă la volan şi pune în pericol viaţa a sute de oameni. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj au precizat că în perioada ianuarie-iunie 2017 au fost date 288 de sancţiuni contravenţionale pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, cu permise reţinute pentru o perioadă de trei luni. „Pe latură penală au fost întocmite 148 de dosare penale pentru infracţiunea de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi 23 de dosare penale pentru cei care au refuzat recoltarea de probe biologice. Probele se recoltează la Spitalul Judeţean de Urgență şi se efectuează la Serviciul de Medicină Legală Craiova“, a spus purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
OMS: În România, 15.175 de decese sunt cauzate, anual, de consumul de alcool
În raportul prezentat de OMS, alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite. Dintre cei peste 266 de milioane de europeni care consumă alcool cel puțin ocazional, 58 de milioane sunt mari băutori, iar 23 de milioane sunt dependenţi de alcool. Nouă din zece persoane dependente de alcool nu primesc tratament. În ceea ce priveşte ţara noastră, peste 28% dintre români depășesc pragul limită de 60/40 grame alcool pur consumat, iar peste 10% depășesc 120 grame alcool pur la bărbați sau 80 grame la femei ocazional, înscriindu-se în categoria băutorilor cu consum episodic excesiv extrem. Berea este băutura preferată a românilor, pentru toate grupele de vârstă, fiind consumată de 70% dintre tinerii de 18-34 ani și aproximativ 60% din persoanele de 35-65 ani. Mai puțin de 60% dintre români consumă vin. Consumul spirtoaselor este de 39% în rândul tinerilor sub 35 de ani și aproximativ 42% pentru populația în vârstă de 35-65 de ani. Conform rezultatelor studiilor internaționale, în România, 15.175 de decese sunt cauzate în fiecare an de consumul de alcool, dintre care 11.659 în rândul bărbaților și 3.516 în rândul femeilor. Peste 14% din anii potenţiali de viaţă la femei şi 25,4% la bărbaţi sunt pierduți prin decese atribuibile alcoolului.
Evaluarea frecvenței consumului de alcool
Evaluarea frecvenței consumului indică islandezii, maghiarii, estonienii și lituanienii ca fiind băutorii care consumă alcool mai rar decât o dată pe săptămână, dar cu un model de consum al unor cantități mari (consum excesiv), în timp ce bulgarii, portughezii, spaniolii, italienii și croații consumă alcool zilnic sau aproape zilnic. Bulgarii cumulează cel mai mare număr de zile de consum de alcool într-un an (189 de zile), urmați de portughezi, spanioli, italieni, croați. La polul opus se află lituanienii, care consumă alcool în medie 53 de zile dintr-un an. Consumul excesiv (de risc) de alcool definește consumul de alcool care conduce la intoxicație alcoolică acută, asimilat consumului ce depășește pragul de 60 g alcool pur la bărbați, respectiv 40 g alcool la femei, cu o ocazie. Consumul episodic excesiv se referă la episoade de consum a unor cantități mari de alcool, cu o durată mai mare de o zi, alternând cu perioade de abstinență sau consum ușor sau moderat de alcool. Locuitorii țărilor nordice, dar și românii, sunt între băutorii cu un consum episodic excesiv de alcool.
