Românii sunt bolnavii Europei. O arată situația din spitalele supraaglomerate, dar și Raportul Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2016. Ocupăm locurile fruntașe în Uniunea Europeană când vine vorba de afecțiunile grave: cancer, diabet, boli de inimă, TBC, hepatită. Numărul pacienților crește de la an la an. Cu toate acestea, nu există programe de prevenție bine puse la punct, iar mulți dintre pacienți sunt nemulțumiţi de condițiile din spitale, dar și de calitatea serviciilor medicale.
Într-un sistem medical doborât de probleme, românii au ajuns să fie bolnavii Europei. Numărul pacienților crește de la an la an. În cazul bolilor de nutriţie şi de metabolism, creșterea medie este de 43% pe deceniu, pentru bolile aparatului circulator – 29%, tumori – 29% și tulburări mentale – 24%. 40% din populaţia României suferă de hipertensiune arterială, iar o mare parte dintre bolnavi nici nu ştiu că au această problemă. 60% dintre decesele din România au drept cauză boli cardiovasculare, iar incidenţa acestor afecţiuni a crescut în ultimii 10-15 ani, avertizează cardiologii. Aceste statistici explică şi de ce românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. Cel mai mult trăiesc francezii: 88 de ani femeile şi 82 – 83 de ani bărbaţii. Românii, însă, mor cu 15 ani mai devreme decât francezii.
Peste 78.000 de doljeni suferă de hipertensiune
Boala hipertensivă cardiacă este în România de 18 ori mai mare decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de patru ori mai mare decât în Germania, de cinci ori mai mare decât în Polonia și cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria, arată Raportul Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2016. Anual, 150.000 de români se sting din cauza problemelor cardiace, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate pe întreg teritoriul ţării noastre, fapt ce ne clasează pe locul patru în lume. Aproape jumătate dintre olteni au hipertensiune arterială, o boală care, netratată la timp, duce la deces. La nivel național, potrivit celui mai recent studiu publicat de Societatea Română de Hipertensiune, boala afectează peste 7,4 milioane de persoane. Peste 78.000 de doljeni suferă de hipertensiune, potrivit statisticilor transmise de medici Direcției de Sănătate Publică Dolj.
În Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din Oltenia ajung în fiecare oră pacienți care suferă de boli ale inimii. Majoritatea sunt hipertensivi, au amețeli, dureri de cap, vărsături, sângerări nazale, simptome pe care le ignoră mult timp și ajung la spital atunci când organismul cedează. Cei mai mulți ajung în Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova, locul unde statisticile îngrijorătoare devin realitate. Toate cele 80 de paturi sunt mereu pline de bolnavi. Dacă ar fi mai multe, și pacienți ar fi mai mulți.
În timp ce în Danemarca sau Franţa, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scăzut sub nivelul de mortalitate prin cancer, în spitalele din Oltenia, Secțiile de Cardiologie abia mai reușesc să facă față numărului de bolnavi. Este și situația secției de la Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu Severin. Cardiologia are 70 de paturi și nici unul nu este liber. Aici sunt internați în jur de 8.000 de pacienți pe an, iar aproximativ 9.000 de bolnavi sunt tratați în policlinică. Medicii spun că peste 30% din populația județului Mehedinți suferă de hipertensiune arterială. „Este un procent foarte mare. Numărul bolnavilor este în creștere de la an la an. Oamenii sunt din ce în ce mai stresați, mai împovărați. Avem și pacienți de 20 de ani“, a spus dr. Cristian Jianu, medic primar cardiolog și purtător de cuvânt al Spitalului Județean din Drobeta Turnu Severin.
„Prevenția primară este bună și pentru pacient, și pentru sistemul medical”
Numărul accidentelor vasculare cerebrale, a doua cauză a deceselor ca frecvență în țările din estul Europei, este de trei-patru ori mai mare în România decât în țările din vestul Europei, cu circa 30% mai mare decât în Polonia și cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31% dintre ele având vârste cuprinse între 20 și 50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi. Cea mai frecventă cauză a accidentului vascular cerebral este faptul că un cheag de sânge blochează o arteră cerebrală, iar sângele nu mai irigă cu oxigen o anumită porţiune a creierului şi aceasta cedează. În Clinica de Neurologie a Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova ajung cam 177 de pacienți lunar. Mai mult de jumătate dintre aceștia au suferit un accident vascular cerebral (AVC). Numărul pacienților care suferă un accident vascular cerebral ar putea să scadă dacă pacienții ar avea o mai bună educație medicală și ar merge la controale periodice chiar și atunci când nu îi doare nimic. Medicii spun că nu de puține ori internează oameni care abia în acel moment descoperă că de ani de zile suferă de o boală de care nu au știut nimic. „Prevenția primară este bună și pentru pacient, și pentru sistemul medical. Asta înseamnă ca și pacientul, și medicul de familie să fie interesați să păstreze o legătură mai atentă. Prevenția înseamnă să merg la medic atunci când mă consider sănătos. Trebuie să conștientizăm că, mai ales după ce trecem de 30 – 40 de ani, trebuie să mergem la medic. Ne considerăm o persoană sănătoasă, dar, de fapt, pe propriile picioare putem să ducem o boală. În mentalul multora dintre noi, dacă ne-am trezit bine dimineața și nu ne doare nimic înseamnă că suntem sănătoși. Este o mare greșeală. Fiecare ar trebui să se prezinte din proprie inițiativă la medic măcar o dată pe an, să facă analize și un bilanț al stării de sănătate“, atrage atenția conf. univ. dr. Valerica Tudorică, șefa Clinicii II Neurologie din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova.
În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin
Numărul cazurilor de diabet zaharat este în România de circa două ori mai mare decât în Marea Britanie şi cu circa 40% mai mare decât în Olanda. Diabetul este boala ascunsă, care macină organismul fără să ne dăm seama că s-a instalat. Peste 44.000 de doljeni suferă de diabet, după cum arată datele Direcției de Sănătate Publică Dolj. Îngrijorător este că peste 4.000 de copii români au fost diagnosticaţi cu această maladie, numărul fiind dublu faţă de acum zece ani. La fiecare șapte secunde, un om se stinge pe glob din cauza acestei maladii. În România, două milioane de locuitori au diabet, iar alte patru milioane au predispoziție la această boală. În ultimii zece ani, aproape s-a dublat numărul bolnavilor de diabet.
În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin, peste 2.000 anual. Același Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2016 arată că la noi în țară cancerul de col uterin este de peste șase ori mai mare decât în Olanda, de cinci ori mai mare decât în Marea Britanie, de peste patru ori mai mare decât în Germania, de două ori mai mare decât în Polonia și cu 50% mai mare decât în Bulgaria. De ce a ajuns România aici? Avem un program de prevenție care a eșuat. Centrele de iradiere sunt insuficiente. Pacientele nu sunt informate, ajung la medic când este prea târziu, iar la susținerea psihologică de care au nevoie femeile și familiile lor zdruncinate de suferință statul nu se gândește. Nu mai puţin de 1.893 de femei din Dolj suferă de cancer de col uterin, conform datelor DSP.
România are valori mari ale ratelor mortalității infantile
Lista afecțiunilor la care România ocupă locurile fruntașe în Uniunea Europeană este mult mai mare. Comparând cu celelalte țări din regiunea Europa și membre ale UE, România are valori mari ale ratelor mortalității infantile, ocupând locul doi, după Malta.
În România, hepatita este problemă de sănătate publică. Și în acest caz ne aflăm pe primul loc la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Rata generală de depistare a acestei boli este foarte scăzută în România, iar majoritatea pacienților sunt diagnosticați în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecțiuni. În țară mor anual aproape 3.000 de oameni din cauza cirozei provocate de hepatită. În România se înregistrează cei mai mulţi oameni infectaţi, raportat la numărul de locuitori, dar şi cele mai mici rate de vindecare. Nu există însă o strategie prin care bolnavii să fie depistați la timp și tratați. Statul nu a investit într-un program de prevenție, doar sporadic mai există inițiative ale unor asociații sau ONG-uri care fac campanii de testare gratuită.
Care este situația în alte țări?
În timp ce în România programele de prevenție nu există sau se derulează greu, în alte țări statul are grijă de sănătatea cetățenilor lor prin strategii puse la punct.
Daniel Murariu este medic la MD Anderson Cancer Center din Statele Unite și spune că autoritățile române ar trebui să se implice mai mult.
„În mare parte, aici programele sunt conduse de societăţile medicale. Vaccinarea copiilor este responsabilitatea medicilor pediatri sau de familie, medicii de familie sau ginecologii fac testele Papanicolau la femei sau comandă mamografie începând cu vârsta de 40 de ani. La cancerul de colon se face colonoscopie începând cu 50 de ani. Alte teste se fac în funcție de riscul pacientului. În State, la copii sunt anumite teste care se fac obligatoriu. De exemplu, testul de auz în România nu prea se face, ori nu sunt bani, ori nu sunt echipamente şi se depistează târziu copiii respectivi. Cauzele sunt lipsa fondurilor şi proasta organizare. Din 2014 încerc împreună cu colegii români să înfiinţăm un centru cranio-facial care ar ajuta pacienţii, dar autorităţile nu se implică. N-am găsit pe nimeni care să spună cu adevărat da și să sprijine corect“, afirmă Daniel Murariu, medic la MD Anderson Cancer Center.
