Colaborările dintre medici și companiile farmaceutice sunt deja cunoscute ca fiind profitabile pentru ambele părți. Producătorii sau distribuitorii de medicamente au ocazia să-și promoveze produsele, iar cadrele medicale au posibilitatea să participe gratuit la diferite manifestări științifice sau îşi pot rotunji veniturile din consultanță ori drepturi de autor. Un raport al Observatorului Român de Sănătate arată că un număr semnificativ de medici și organizații care au beneficiat de finanţare din partea industriei farmaceutice nu a raportat aceste finanţări conform legii. Valoarea totală a sumelor raportate de beneficiari pentru 2016 este de patru ori mai mică decât valoarea totală a sumelor raportate de sponsori.
Peste 5.000 de persoane fizice și organizații/entități publice au raportat transferuri de valoare din partea industriei farmaceutice, anul trecut. Există un număr semnificativ de cazuri în care medici, asociaţii sau instituţii publice au omis să depună raportările prevăzute de lege. Diferența dintre totalul sumelor raportate de sponsori și totalul sumelor raportate de beneficiari este considerabilă. 229.717.673 de lei este valoarea totală raportată de sponsori, în timp ce doar 55.089.344 de lei este valoarea totală raportată de beneficiari, arată raportul Observatorului Român de Sănătate privind „Relaţiile financiare dintre industria farmaceutică și sistemul medical românesc“. Colaborările dintre cadrele medicale și companiile farmaceutice se învârt în jurul unor sume mari de bani, 50 de milioane de euro, reprezintă totalul transferurilor de valoare raportate de industria farmaceutică şi a dispozitivelor medicale pentru anul 2016.
Top trei specialităţi medicale finanţate: pneumoftiziologie, diabet/nutriție și cardiologie
Organizația Observatorul Român de Sănătate își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor și a serviciilor de sănătate. Raportul arată cum mulți medici români participă la congrese internaționale cu ajutorul sponsorizărilor industriei farmaceutice. Principala destinație a fondurilor furnizate de piața farmaceutică a fost către evenimentele educaționale (37,4%), urmate de finanțările prin mijloace materiale (22,3%), activități de publicitate/campanii (9,3%), onorarii pentru conferențiere (7,2%) și onorarii pentru activități de consultanță sau în advisory boards (2,6%). Specialitățile pneumoftiziologie, diabet/nutriție și cardiologie sunt cele care au beneficiat de cele mai mari sponsorizări.
Lipsa transparenței este problema sesizată în urma raportului. În acest sens, Observatorul Român de Sănătate oferă exemplul unui profesor cu grad universitar pentru care companiile farmaceutice au raportat sponsorizări în valoare de 44.137 de euro, dar care nu a depus nici o declarație, încălcând astfel articolul 814 din Legea sănătății. „Suma raportată de unul din medicii din «Top 10 cei mai sponsorizați medici din România» este de 30 de ori mai mică decât suma raportată de către companiile finanțatoare pentru acest medic. Diferența provine din neraportarea de către medic a unor activități de consultanță/advisory board și neraportarea sponsorizărilor primite de la un producător de dispozitive medicale“, se arată în document.
„O parte din sponsorizări nu au fost oferite direct medicilor, ci unor firme sau fundații controlate de aceștia“
Cei mai sponsorizați zece medici din România au primit în 2016 un total cumulat de 689.853 de euro sub formă de finanțări din partea industriei. Medicii din acest top zece au primit în anul 2016 finanțări cu valori de la 2.570 de euro/lună până la 6.714 de euro/lună. Raportul arată și cum o parte din sponsorizări nu au fost oferite direct medicilor, ci unor firme sau fundații controlate de aceștia. „Fundația Cardioprevent – beneficiarul unor sponsorizări în valoare de 981.625 de lei și condusă de prof. dr. Dan Gaiță din Timișoara; Fundația Pro – beneficiarul unor sponsorizări în valoare de 294.822 de lei și condusă de prof. dr. Tudor Udriștoiu din Craiova; Corvitmed SRL – beneficiarul unor sponsorizări în valoare de 112.241 de lei şi deţinută de prof. dr. Daniel Lighezan din Timişoara; Dan G&A Medconsulting SRL, beneficiarul unor sponsorizări în valoare de 124.010 lei şi deţinută de dr. Dan Anca Rodica şi dr. Dan Gheorghe Andrei din Bucureşti.
Printre spitale/clinici publice care au primit în 2016 finanțări/sponsorizări în valoare de peste 100.000 de euro din partea industriei farmaceutice se regăsește și Spitalul Clinic Municipal „Filantropia“ Craiova, dar și Spitalul Universitar de Urgență București, Institutul Național de Diabet „Nicolae Paulescu“ din București, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“ din București și Centrul de Transfuzie Sanguină Ialomița.
„Nu trebuie să existe o legătură între medici și companiile farmaceutice“
Sunt și medici care spun că nu ar trebui să existe o legatură între cadrele medicale și companiile farmaceutice. În alte țări, aceste legături sunt interzise sau reglementate strict de organizații asemănătoare cu ceea ce este la noi Colegiul Medicilor. „Lipsa transparenței apare din cauza fricii de a recunoaște că sunt sponsorizați de piața farmaceutică. Problema nu este specifică României, dar este deosebită din cauza condițiilor de aici și a lipsurilor în care trăim în domeniul medical. Probleme de acest fel apar și în America, firma Pfizer a pierdut un proces mare pentru că făcea presiuni asupra medicilor prin genul acesta de sponsorizări pentru a vinde produsele lor. Este o metodă de marketing de a vinde niște produse, trebuie însă ținut cont în ceea ce privește comerțul acestor produse că în joc se află viața oamenilor și nu este etic. Aceste sponsorizări pot să însemne participarea la un congres internațional la care medicii din România ajung cu greu deoarece costă de multe ori echivalentul a două salarii sau mai mult. Uneori înseamnă cursuri de pregătire, sponsorizări asigurate spitalelor care pot consta în materiale pentru pacienții din spitalul respectiv. Nu mereu trebuie să punem semnul de egalitate cu banii. Însă, cred că nu trebuie să existe o legătură între medici și companiile farmaceutice“, spune dr. Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM).
Sponsorizările trebuie făcute transparent
Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006), cu modificările și completările ulterioare, stabilește clar cadrul în care profesioniștii din domeniu trebuie să-și desfășoare activitatea. În cazul medicilor, de exemplu, alin. 1 lit. a) al art. 389 spune că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare“. În continuare, același articol prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei“ și că medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de zece zile de la apariția situației de incompatibilitate.
Mai mult de atât, alin. 5 art. 108 stabilește că „medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală“. Același alineat spune că „se pot obține excepții“ doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate“. „Legea spune că aceste sponsorizări trebuie făcute transparent. La noi, problema este lipsa transparenței. Dacă cineva «vinde» medicamente, toată lumea ar trebui să știe. Când un medic recomandă un medicament ca fiind cel mai bun, toată lumea trebuie să știe că acel medic este sponsorizat de firma respectivă și poate alege în cunoștință de cauză. În alte țări, sunt interzise aceste legături sau strict reglementate de organizații cum este la noi Colegiul Medicilor. Și în România ar fi nevoie de reglementări mai clare, doar că o parte dintre cei care sunt marii beneficiari ai acestor sponsorizări sunt factori de decizie în Colegiul Medicilor și în organizațiile profesionale și nu au cum să dea decizii în acest sens pentru că din punctul lor de vedere este un lucru bun. Există argumente de tipul «avem salariu mic», «eu vreau să mă instruiesc», dar se pune întrebarea dacă acei medici care beneficiază de aceste sponsorizări nu sunt influențați în decizia medicală. Traiectoria profesională, până la urmă, a fost influențată de firma respectivă“, atrage atenția dr. Bogdan Tănase.
„Problema este că la noi statul, spitalele nu susțin participarea medicilor la cursuri, congrese“
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), spune că nu toți medicii trebuie băgați în aceeași oală și că, de multe ori, cadrele medicale acceptă să beneficieze de sponsorizările venite din partea companiilor farmaceutice pentru că statul român nu îi susține și nu le decontează participarea la cursuri sau congrese care să îi ajute să se specializeze. „Unii nu au declarat pentru că nu au primit bani, ci posibilitatea de a participa la anumite cursuri sau congrese. Compania farmaceutică este însă obligată să declare orice. Nu trebuie să generalizăm. La congrese participă medici din toată lumea. Problema este că la noi statul, spitalele nu susțin specializarea, participarea medicilor la cursuri, congrese. În alte țări, cadrelor medicale li se decontează cursurile, participările la congrese, la noi nu se întâmplă așa, de aceea mulți beneficiază de aceste sponsorizări“, conchide Radu Gănescu.
TOP FINANŢĂRI
Top 3 cei mai mari finanţatori: Johnson & Johnson, Novartis, Pfizer
Top 3 instituţii publice beneficiare: Institutul Clinic Fundeni, Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti
Top 3 societăţi medicale profesionale beneficiare: Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumoftiziologie, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
Top 3 asociaţii de pacienţi/fundații beneficiare: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură, Asociația S.O.S.
TOPUL INSTITUŢIILOR PUBLICE BENEFICIARE
Institutul Clinic Fundeni – 7.698.341 lei (1,6 milioane de euro)
Institutul Regional de Oncologie Iași – 4.919.617 lei (1,07 milioane de euro)
Spitalul Clinic Colțea din București – 4.849.418 lei (1,05 milioane de euro)
Institutul Oncologic „Ion Chiricuță“ din Cluj – 4.636.851 lei (1,01 milioane de euro)
Spitalul Clinic Colentina din București – 3.657.920 lei (798.142 de euro)
Cei mai mari beneficiari din România ai finanțărilor provenite din industria farmaceutică și a dispozitivelor medicale sunt cinci spitale publice, care au primit în total 5,5 milioane de euro în 2016.
