România are una dintre cele mai proaste legi ale malpraxisului din Europa. Actuala lege a malpraxisului afectează siguranţa medicului şi a pacientului. Cazurile de malpraxis sancționate sunt rare spre inexistente în absența unui cadru legal bine pus la punct. Medicii spun că nu există o lege care să stabilească exact diferența dintre o greșeală medicală sau o eroare produsă din cauza unui echipament medical. Problemele din sistemul medical nu se limitează doar la asta. În cadrul dezbaterii „Sănătatea, încotro?!“, medicii craioveni, alături de avocați și autorități, au discutat despre neregulile din sistem și au propus soluții.
Lista problemelor din sistemul medical este lungă. Medicii craiovenii au dezbătut o parte din neregulile de care se lovesc ei, dar și pacienții și au „prescris“ rețeta. Cadrele medicale care fac parte din Sindicatul Promedica au vorbit despre una dintre cele mai mari probleme din sistem: malpraxisul. În Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, malpraxisul este definit drept „eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice“.
Rudele sau pacienții merg, de cele mai multe ori, să își caute dreptatea la Colegiul Medicilor, însă acesta nu analizează dosarul din punct de vedere medical și poate da sancțiuni doar din punct de vedere disciplinar. Legea malpraxisului în România este neclară. Medici spun că timp de 25 de ani nu a existat voinţă politică în ceea ce priveşte dreptul medicului de a exercita profesia într-un cadru reglementat. Prezent la dezbaterea organizată în Craiova, deputatul Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a declarat pentru GdS că în perioada anilor 2014-2015 au existat mai multe discuții legate de malpraxis, dar că acestea nu s-au finalizat cu un proiect de lege.
„Problema malpraxisului este una importantă în sistemul de sănătate, de ea se lovesc atât medicii, furnizorii de servicii, cât și pacienții. Trebuie să definim diferențele între malparaxis și eroare medicală, să determinăm clar unde este greșeala medicului sau unde este o eroare produsă din cauza unui echipament medical. Lucrurile trebuie să fie foarte clare pentru ca profesioniștii din sănătate să nu lucreze cu teamă. Malpraxisul nu înseamnă numai activitatea medicului, ci și activitatea farmaceutică pentru că aici intră și partea de dispozitive medicale, materiale sanitare și produse farmaceutice“, a declarat Florin Buicu.
„Legea sănătății a avut peste 1.000 de modificări ce au determinat o lipsă de predictibilitate“
Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților recunoaște că atât pacienții, cât și medicii au multe nemulțumiri legate de sistemul sanitar. „Sunt multe nemulțumiri care provin din partea pacienților, dar și a profesioniștilor. S-a reușit o creștere a veniturilor pentru cadrele medicale, dar trebuie să continuăm astfel încât pacientul să fie și el mulțumit. Sănătatea are nevoie permanent de reformă. Legea sănătății care a fost asumată în 2006 a fost o lege care până anul trecut a avut peste 1.000 de modificări ce au determinat o lipsă de predictibilitate în activitatea medicală. Sistemul are nevoie de multe reglementări noi. Avem nevoie de definirea statutului personalului medical, de o definire clară a serviciilor medicale, a obligațiilor medicului, inclusiv a pacienților. Este nevoie și de o predictibilitate a finanțării, astfel încât să nu mai avem situații în care medicamentele lipsesc sau în care analizele nu pot fi făcute la timp“, adaugă Florin Buicu.
„Vrem să reluăm dezbaterea din Parlament legată de malpraxis“
România trebuie să se alinieze legislației europene în ceea ce privește malpraxisul. Actuala lege a malpraxisului afectează siguranţa medicului şi a pacientului. Legea malpraxisului trebuie să ofere pacienților o garanţie că sunt despăgubiţi pentru eventuale prejudicii petrecute în timpul actului medical, dar în același timp să asigure medicilor posibilitatea încheierii unor poliţe care să acopere aceste sume. Actuala legislație a malpraxisului serveşte mai mult interesul asiguratorilor. „Am discutat pe cazuri concrete. Am vorbit despre ceea ce se întâmplă în alte țări europene. Este necesară o lege a malpraxisului și la noi. Vrem să reluăm dezbaterea din Parlament legată de malpraxis“, a susținut dr. Eleodor Cârstoiu, medic chirurg pediatru și președintele Sindicatului Promedica.
Normarea actuală a muncii duce la inechități
Normarea muncii este altă problemă sesizată de medicii craioveni. Este nevoie de normarea muncii în sănătate pe criterii și volum de muncă. Cadrele medicale spun că numai așa putem să știm ce, unde și cum plătim. „Această normare este necesară pentru că acum legiuitorul stabilește niște salarii pentru angajați, dar nu și ce trebuie să facă ei pentru acel salariu. În prezent, normarea este făcută pe paturi, un lucru care ține de începutul medicinei. Diferențele acum între activitatea unui medic dintr-un spital orășenesc, unul municipal și unul universitar sunt mari și doar normarea pe paturi nu ne ajută să avem o calitate a actului medical“, explică dr. Eleodor Cârstoiu.
Cu alte cuvinte, astăzi poți ca medic să nu operezi nici un pacient sau să nu ai nici o urgență în gardă, dar să fii plătit ca acela care are zeci de pacienți în gardă și sute de pacienți pe lună.
„Am atras atenția că este o lege inechitabilă și nerealistă“
Medicii amenință și cu proteste în perioada următoare. Cadrele medicale cer eliminarea plafonului de 30% pentru acordarea sporurilor specifice care, dacă va fi aplicat, va duce la scăderea veniturilor actuale ale angajaților. Totodată cer și acordarea sporurilor pentru condițiile de muncă întregului personal din sănătate și asistență socială, inclusiv personalului tehnic și administrativ, dar și aplicarea integrală a creșterilor salariale pentru toți angajații din sănătate și asistență socială, începând cu 1 martie 2018. „Este vorba de Legea salarizării unitare pe eșalonul ce privește sănătatea. Noi am atras atenția că este o lege inechitabilă și nerealistă. Din punctul nostru de vedere are elemente de neconstituționalitate în ceea ce privește efectuarea gărzilor în sistemul de sănătate, plus elemente de discriminare între salariați, ea aplicându-se etapizat. Adică medicul și asistentul beneficiază de salariu din 2022, restul personalului auxiliar: biologi, chimiști, farmaciști, beneficiază doar de o creștere de 25% în 2018, urmând ca până în 2022 să primească o pătrime din diferența de la grilă. La prima vedere, toată lumea ar putea spune că o să crească salariile substanțial în sănătate. Însă, nu este așa. Art. 25 din Legea nr. 153 plafonează veniturile salariale pentru că până acum sporurile din sistem se acordau la salariile de bază, acum legea prevede clar că toate indemnizațiile, sporurile să nu depășească 30%, ceea ce înseamnă că un medic care prin lege în timpul gărzii primește între 75 și 100% sporuri, nu va putea să mai primească acest spor pentru că nu se încadrează la articolul din lege. Articolul afectează mai ales personalul cu salarii mici. Noi o să facem mișcări, pe 28 avem la Prefectura Dolj și pe 4 octombrie la guvern“, conchide Ion Cotojman, președintele federației Hipocrat.
