O dată la două ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin și aproape 2.000 pierd anual lupta cu această boală. România este pe primul loc în Uniunea Europeană și în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin acest tip de cancer. Femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani sunt cele mai afectate de cancerul de col uterin. În secția de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova, săptămânal medicii depistează cel puțin trei cazuri de cancer de col în stadiu avansat. În Oltenia, se derulează programul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, dar nu mereu lucrurile merg așa cum ar trebui. Multe dintre femei nu știu că pot să beneficize gratuit de investigații prin intermediul acestui program, unii dintre medicii care ar trebui să susțină programul sunt descurajați, iar alții neinteresați. Prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de Obstetrică Ginecologie din cadrul SJU Craiova şi coordonatorul pe Oltenia al programului de screening, vorbește despre motivele de îngrijoare, dar și despre modul în care se desfășoară acum programul.
GdS: Anual, peste 4.000 de românce sunt diagnosticate cu această boală, iar mortalitatea din această cauză este de trei ori peste media europeană. Cât de îngrijorătoare este situația în regiunea noastră?
Nicolae Cernea: Numărul femeilor diagnosticate cu cancer de col uterin este foarte, foarte mare. Săptămânal depistăm cel puțin trei cazuri de cancer de col uterin în stadiu avansat. Trebuie știut că acest tip de cancer, dacă este depistat în stadiu incipient, este vindecabil. Cazurile aflate în stadii avansate depășesc capacitățile terapeutice și de aici și numărul foarte mare de decese.
GdS: Cum funcționează programul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin?
N.C.: Este un program național relativ bine finanțat și organizat. Problema este că multe dintre femei nu cunosc că există acest program prin care pot beneficia gratuit de invesigații, care altfel costă 150 de lei. O dată la cinci ani, toate femeile care au între 18 și 60 de ani pot beneficia gratuit de aceste investigații. Din păcate, din cauza lipsei de implicare a unor medici de familie și a lipsei de informare a femeilor, programul nu se derulează la capacitatea maximă.
„În zona Mehedinți și Gorj am avut o complianță scăzută a medicilor de familie“
GdS: Au fost specializați și susținuți medicii de familie să contribuie la acest program de prevenție?
N.C.: Au fost pregătiți, dar apare această situație (menționată mai sus – n.r.) din cauza programului foarte încărcat al medicului de familie, este o birocrație extremă. Echipamentele de care au nevoie pentru recoltare sunt simple, nu aici este problema. Apar unele probleme în modul de comunicare al unor medici de familie cu pacientele pe care le au arondate.
GdS: În județul Mehedinți, în prezent, un singur medic de familie mai consiliază și recoltează proba pentru Papanicolau dintre cei instruiți, arată datele pe care le-am cules de la Direcția de Sănătate Publică Mehedinți. Ce știți de această situație?
N.C.: În zona Mehedinți și Gorj am avut o complianță scăzută a medicilor de familie. Peste câteva zile vă pot da date mai riguroase privind acest aspect. Pentru că mi-ați sesizat acest lucru, am să verific și o să încercăm să reabilităm situația cât se poate.
GdS: Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze o femeie care vrea să beneficieze de programul de screening de cancer col uterin?
N.C.: Este foarte simplu. Trebuie să se adreseze medicului de familie, care fie îi recoltează el probele, fie îi dă o fișă specială către un cabinet de recoltare. Orice femeie, asigurată sau nu, poate să meargă să beneficieze de aceste analize. Mecanismul este complex. Majoritatea medicilor sunt înrolați în cadrul programului, dar din cauza sistemului destul de greoi de lucru pacientele preferă de multe ori să nu mai urmeze acest traseu și să meargă să plătească investigațiile la privat.
„Numărul de cereri pentru vaccinarea anti-HPV este aproape de zero“
GdS: Este deficitară educația medicală a femeilor?
N.C.: Da. Însă, în general, în lume, astfel de programe au avut o rată de succes lentă. Sunt țări în care programul se desfășoară de 30-40 de ani și abia acum au ajuns la un procentaj de 60-70% explorare.
GdS: Boala este cauzată de virusul HPV. Cea mai eficientă și sigură metodă de prevenție împotriva infecției cu virusul HPV este vaccinarea. Sunt interesați părinții de acest lucru?
N.C.: Din cauza eșecului pe care l-a avut programul de vaccinare anti-HPV în urmă cu zece ani și a informațiilor eronate în ceea ce privește vaccinarea, în general, încă este evitată de către populație această metodă. Vaccinarea se adresează fetițelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani și este foarte, foarte importantă. Numărul de cereri pentru vaccinarea anti-HPV este aproape de zero. Chiar și populația educată refuză.
„Important este ca populația să fie senzibilizată, informată“
GdS: Există un soft național pentru centralizarea datelor culese în cadrul programului de screening?
N.C.: Avem un centralizator regional și național, la care se muncește mult. Sunt două persoanele implicate în desfășurarea programului și au un volum mare de lucru. Datele sunt trimise către Ministerul Sănății, către statistică.
GdS: Ce considerați că ar trebui îmbunătățit la programul de screening al cancerului de col uterin?
N.C.: Ar fi nevoie de o finanțare mai mare pentru acest program. Ar trebui să cuprindă, pe lângă simplul test Papanicolau, și identificarea unor viruși patogeni. Însă, important este ca populația să fie senzibilizată, informată. Repet, cancerul de col depistat în stadiu incipient este vindecabil.
