Rata mortalității materne în România este de peste două ori mai mare față de media UE, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria, de aproape șase ori mai mare decât în Italia și Spania și de aproape zece ori mai mare decât în Austria și Polonia, potrivit World Vision România. O realitate cruntă care îndoliază soți și lasă copii fără mame. Anul acesta, în Oltenia au fost trei cazuri de deces la naștere. Fiecare caz are o explicaţie, dar este evident că sistemul de sănătate nu poate face faţă încă acestor cazuri complicate.
În 2017 încă există situații în care mamele mor dând viață. Mortalitatea maternă rămâne o problemă în România. 14,4 decese au fost înregistrate în rândul mamelor la 100.000 de născuţi vii în anul 2015, potrivit datelor World Vision România. Asta face ca România să se situeze în topul mortalităţii materne la nivelul Uniunii Europene, cu toate că țara noastră se află în regres faţă de situaţia din 2012. În urmă cu cinci ani, România ocupa primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul mamelor care-şi pierdeau viaţa la naştere. Am rămas însă pe primul loc în UE în privința sarcinilor și avorturilor la minore, ceea ce arată lipsa educației pentru sănătate, dar și accesul redus la serviciile de planning familial.
Situația cea mai îngrijorătoare apare în zonele rurale
La nivel național, rata avorturilor este dublă față de media UE. Situația cea mai îngrijorătoare apare în zonele rurale, unde rata de mortalitate prin avort este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Unul dintre motivele principale pentru rata înaltă a mortalității materne în mediul rural îl constituie avortul provocat: 95,6% din decesele cauzate de avorturi autoprovocate au avut loc în mediul rural. Aceste cifre ascund faptul că femeile de aici nu au acces la soluții contraceptive gratuite și la educație medicală. Medicii din cabinetele de planificare familială sunt cei care ar putea să facă educație la nivelul comunității locale. Numai că nu avem un program național în acest sens, prin care aceste acțiuni să fie organizate și finanțate.
În consecință, patru din zece femei spun că nu folosesc nici o metodă de contracepţie (41,9%), în timp ce prezervativul, cea mai la îndemână astfel de metodă, este utilizat doar de 13,1% dintre respondente.
Un studiu realizat de World Vision România în parteneriat cu MSD România, desfășurat în 30 de comunităţi rurale din judeţele Dolj, Vaslui şi Vâlcea, în cadrul căruia au fost chestionate 15.000 de femei şi adolescente, arată că principala cauză pentru situaţia mortalităţii materne în ţara noastră este lipsa de informare a femeii, indiferent de vârstă.
Lipsa unor programe de educaţie medicală, în special în zonele rurale, face ca puține gravide să știe că beneficiază de asigurare medicală chiar dacă nu sunt asigurate şi că pot avea acces la toate consultaţiile şi investigaţiile obligatorii pe perioada sarcinii.
În Dolj, ultimul deces matern a avut loc în urmă cu câteva luni
Un studiu realizat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) arată că în perioada 2005 – 2015, în Dolj au fost înregistrate 18 decese, în Gorj – 12, în Olt – 15. În Dolj, ultimul deces matern a avut loc în urmă cu câteva luni, iar în ultimul an, în Oltenia, au fost trei decese. „Mortalitatea la naștere la începutul secolului XX era cam de 20-25%. Progresul medicinei și al tehnicii au făcut ca rata mortalității să ajungă la 0,5 până la 1 la mia de femei. Însă, în ultimii ani s-a constatat o creștere a mortalității la naștere și în state civilizate precum SUA, Canada, Norvegia sau Anglia. Trebuie să ținem cont de faptul că sarcina survine și la femei cu patologii diverse, în cazul cărora știm de la început că vor avea un prognostic dificil. Decesul la naștere este catastrofal, dar nu este un fenomen de masă. Anul acesta, în Oltenia au fost trei cazuri de deces la naștere“, explică prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova.
„Sunt femei care nu fac controale la timp“
Un deces matern atrage după el o anchetă riguroasă. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 620/2001 reglementează raportarea și evaluarea decesului. INSMC evaluează anual mortalitatea maternă, calitatea serviciilor pe baza documentelor medicale și analizei care s-a făcut de către unitățile sanitare unde s-a înregistrat decesul și Comisia județeană. „Decesul se raportează imediat, ancheta este declanșată foarte repede pentru a vedea care este cauza, ce trebuie făcut să nu se mai întâmple. Decesul la naștere apare după un cumul de patologii, de factori care fac ca femeia să ducă greu sarcina. Sunt și femei care nu fac controale la timp. Recent am avut o femeie care avea 40 de ani, nu și-a făcut nici un control în timpul sarcinii, nu s-a îngrijit și apărut decesul la naștere. Este o anchetă în derulare acum în acest caz“, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Cernea.
„O piedică este birocrația excesivă în înscrierea gravidei în sistemul de asigurări“
Situația s-ar putea schimba dacă ar fi eliminate barierele în accesul la servicii medicale preventive. Femeile, mai ales cele care provin din medii defavorizate, se lovesc de tot felul de piedici în momentul în care vor să meargă la un medic. „O primă piedică este birocrația excesivă în înscrierea unei gravide în sistemul de asigurări. Apoi drumurile repetate la laboratoare pentru analize (nu mai sunt fonduri); numărul insuficient de cabinete de specialitate care au contract cu casele de asigurări; insuficiența suportului comunitar pentru familiile aparţinând grupurilor vulnerabile“, arată într-o prezentare prof. Nicolae Suciu, managerul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu – Rusescu“.
Este nevoie de extinderea reţelei de asistente comunitare, mai ales în mediul rural
Soluții ca România să îmbunătățească aceste situații există. Prof. Nicolae Suciu spune că este mare nevoie de extinderea reţelei de asistente comunitare, mai ales în mediul rural, pentru sprijinirea inducerii unui comportament sănătos în domeniul sănătăţii reproducerii. „O soluție poate fi și organizarea în ambulatoriile maternităţilor de cabinete destinate consultației prenatale, manageriate de către moaşe licenţiate în cooperare cu medicii obstetricieni. Alte posibilități de rezolvare a problemei ar putea fi obligaţia furnizorilor de servicii medicale de a implementa şi utiliza carnetul gravidei; subvenţionarea transportului la consulturi de specialitate pentru gravidele din rural; condiţionarea drepturilor şi beneficiilor sociale de prezentare periodică la consultaţia prenatală; organizarea în structura DSP a unor compartimente cu atribuţii în monitorizarea stării de sănătate în sfera reproductivă şi a serviciilor aferente oferite populaţiei“, arată prof. Suciu.
„România merită alte statistici în privinţa sănătăţii materno-fetale“
În lipsa programelor pe care statul ar trebui să le implementeze, ONG-urile sunt cele care încearcă să schimbe ceva. În luna aprilie a acestui an, Fundația World Vision România și compania farmaceutică Merck Sharp and Dohme (MSD) România au demarat un program de reducere a mortalității materne din țara noastră, ca parte a inițiativei globale MSD for Mothers prin proiectul „Mame pentru viață. Viață pentru mame“. Proiectul se va derula în următorii trei ani și se va adresa unui număr de 15.000 de femei din 30 de comunități vulnerabile din trei județe – Dolj, Vaslui și Vâlcea, cu obiectivul de a crea un model de succes pentru reducerea cazurilor de mortalitate maternă, prin prevenirea sarcinilor nedorite și prin susținerea accesului la servicii medicale de calitate pentru sarcinile dorite. „Am convingerea că prin acest proiect putem schimba radical viaţa femeilor din comunităţile rurale, le putem ajuta să îşi cunoască şi să îşi exercite drepturile de accesare a serviciilor de sănătate maternă şi reproductivă, de planning familial. Doar dezvoltând şi capacitând comunităţile locale, crescând gradul de informare, educaţie şi responsabilizare ne putem atinge obiectivul de a preveni decesele materne evitabile şi de a avea copii doriţi şi sănătoşi. România merită alte statistici în privinţa sănătăţii materno-fetale şi sunt convinsă că vom reuşi să le schimbăm împreună“, a declarat dr. Cornelia Paraschiv Scărlătescu, Health Manager World Vision România.
