Rata mortalității materne în România este de peste două ori mai mare față de media UE, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria și de aproape zece ori mai mare decât în Austria și Polonia, potrivit World Vision România. O realitate cruntă, care lasă în urmă soți și copii îndoliați. În 2017 încă există situații în care mamele mor dând viață. Anul acesta, mortalitatea maternă a crescut de două ori în comparație cu anul trecut. Suntem fruntaşi la avorturi și codaşi la contracepţie. Cabinetele de planning familial au un rol important, medicii de aici sunt cei care pot să conștientizeze populația, să facă educație medicală în școli, numai că nu sunt susținuți. Numărul nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială, mai ales la femeile dezavantajate sau vulnerabile.
Mortalitatea maternă rămâne o problemă în România. Țara noastră se situează în topul mortalităţii materne la nivelul Uniunii Europene, cu toate că există un regres faţă de situaţia din 2012. În urmă cu cinci ani, România ocupa primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul mamelor care-şi pierdeau viaţa la naştere. Am rămas însă pe primul loc în UE în privința sarcinilor și avorturilor la minore, ceea ce arată lipsa educației pentru sănătate, dar și accesul redus la serviciile de planning familial. Un studiu realizat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) arată că, în perioada 2005-2015, în Dolj au fost înregistrate 18 decese, în Gorj – 12, în Olt – 15. În Dolj, ultimul deces matern a avut loc în urmă cu câteva luni, iar în ultimul an, în Oltenia, au fost trei decese. „În anii 2013-2014, mortalitatea maternă în Dolj se situează peste media pe țară: în 2013 – 50,4 față de 13,6 la 100.000 născuți vii media pe țară (trei cazuri) și 36,4 față de 13 la 100.000 de născuți vii în 2014 (două cazuri). Mai mult, atât în 2013, cât și în 2014, din cele șase cazuri de deces matern prin avort înregistrate în țară în fiecare are an, unul a fost în Dolj“, arată studiul World Vision.
Anul trecut, 26.000 de adolescente sub 18 ani au rămas însărcinate
La nivel național, rata avorturilor este dublă față de media UE. Situația cea mai îngrijorătoare apare în zonele rurale, unde rata de mortalitate prin avort este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Unul dintre motivele principale pentru rata ridicată a mortalității materne în mediul rural îl constituie avortul provocat: 95,6% din decesele cauzate de avorturi autoprovocate au avut loc în mediul rural. Aceste cifre ascund faptul că femeile de aici nu au acces la soluții contraceptive gratuite și la educație medicală. Medicii din cabinetele de planificare familială sunt cei care ar putea să facă educație la nivelul comunității locale. Numai că nu avem un program național în acest sens, prin care aceste acțiuni să fie organizate și finanțate. Anul trecut, 26.000 de adolescente sub 18 ani au rămas însărcinate. Dintre acestea, 18.000 au dat naștere copiilor.
Proiect pentru informarea și sprijinirea mamelor, în Dolj
În lipsa programelor pe care statul ar trebui să le implementeze, ONG-urile sunt cele care încearcă să schimbe ceva. Fundația World Vision România și compania farmaceutică Merck Sharp and Dohme (MSD) România au demarat un program de reducere a mortalității materne din țara noastră, ca parte a inițiativei globale MSD for Mothers prin proiectul „Mame pentru viață. Viață pentru mame“. Proiectul se va derula în următorii trei ani și se va adresa unui număr de 15.000 de femei din 30 de comunități vulnerabile din trei județe – Dolj, Vaslui și Vâlcea, cu obiectivul de a reducere cazurile de mortalitate maternă, prin prevenirea sarcinilor nedorite și prin susținerea accesului la servicii medicale de calitate pentru sarcinile dorite.
Ieri, la sediul Prefecturii Dolj, reprezentanții World Vision România au organizat alături de autoritățile locale o dezbatere legată de problema mamelor minore și a mortalității materne în Dolj. „Noi am organizat acest eveniment în Dolj în ideea de a dezbate problema legată de mortalitatea maternă, dar și de numărul mare de sarcini apărute la minore. În cadrul proiectului avem trei județe: Dolj, Vâlcea și Vaslui. Le-am ales pe baza ratelor de mortalitate care în aceste județe sunt cel puțin duble față de rata mortalității materne pe țară. Proiectul se adresează medicilor, asistenților comunitari, femeilor și autorităților din comunitățile doljene. Am reușit să informăm până acum 8.000 de femei din cele trei județe cu privire la sănătatea reproducerii și a drepturilor pe care le au în timpul sarcinii. Pentru personalul medical am organizat trei cursuri care se referă la monitorizarea, diagnosticul și managementul sarcinii cu risc crescut. Am reușit să creștem adresabilitatea către serviciile medicale“, a explicat dr. Cornelia Paraschiv Scărlătescu, Health Manager World Vision România.
„Sunt probleme legate de managementul defectuos al fondurilor din sănătate“
În 2016, peste 38.000 de femei nu au făcut nici un examen medical până la naștere, conform datelor Institutului Național de Sănătate a Mamei și Copilului, ceea ce a dus și la o rată crescută a mortalității materne, dar și la mortalitate neonatală. În județul Dolj, anul trecut au fost înregistrate 15 gravide cu vârste sub 15 ani și 899 de gravide cu vârste între 15 și 19 ani. „Am constatat că mamele se lovesc de multe bariere, este vorba aici de educație, de femei care sunt într-o situație socio-economică precară. Sunt probleme legate de managementul defectuos al fondurilor din sănătate. Deși femeia gravidă, atât asigurată, cât și neasigurată, are toate drepturile la servicii medicale, în practică, una din cinci gravide nu merge la medic și nu neapărat pentru că nu știe, ci pentru că plățile asociate sunt foarte mari“, a mai declarat dr. Cornelia Paraschiv Scărlătescu, Health Manager World Vision România.
În Dolj, funcţionează șapte cabinete de planning familial
În România a scăzut numărul de cabinete de planning familial, fiind în jur de 200 la nivelul întregii ţări. Medicii de familie sunt sufocaţi de birocraţia excesivă şi nu mai au timp de consiliere, iar femeile preferă să meargă direct la specialistul în obstretică-ginecologie când sunt în situaţii-limită, cum ar fi o întrerupere de sarcină, care ar fi putut fi prevenită prin informare şi educaţie sexuală. Într-un raport, reprezentanţii Societăţii Române de Obstetrică arată că din 185.000 de naşteri anuale, care au loc în România, aproximativ 41.000 de mame nu au făcut nici o analiză.
În judeţul Dolj, din anul 1994 funcţionează șapte cabinete de planning familial, toate în mediul urban: trei în Craiova şi câte unul în Băilești, Calafat, Filiaşi şi Segarcea. În aceste cabinete îşi desfăşoară activitatea zece medici generalişti cu competenţă în planificarea familială, iar numărul de medici de familie din mediul rural furnizori de servicii de planificare familială este de 175.
În țară, primele cabinete de planificare familială s-au înfiinţat după 1989, cu bani veniți de la guvernul american.
Fruntaşi la avorturi și codaşi la contracepţie
Abia după 1994, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat o reţea de planificare familială, prin care mai mulți medici au fost școliți să ofere astfel de servicii. Daniela Drăghici, reprezentantă a Societății de Analize Feministe AnA și membră a Coaliţiei pentru Egalitate de Gen spune că înainte „erau cabinete în toate maternităţile, spitalele de obstetrică-ginecologice, direcţiile de sănătate publică, totul părea să meargă strună, era acces la contraceptive asigurat de reţeaua guvernamentală, materiale de informare pentru public“. Lucrurile au intrat însă în declin de câțiva ani. Așa se face că suntem fruntaşi la avorturi și codaşi la contracepţie. Trei din zece românce nu folosesc nici o metodă de contracepţie, conform statisticilor. Sarcinile nedorite sunt, de cele mai multe ori, consecinţa lipsei educaţiei, spun specialiștii. Încă avem cabinete de planificare familială, dar nu și un cadru prin care medicii care lucrează în aceste cabinete să poată merge în mod organizat în școli, să facă educație medicală. Mulți nici nu știu că pot beneficia de sprijinul medicilor.
Medicii din cabinetele de planificare familială cer un program de educație medicală
Emigenia Cârstea este medic în cabinetul de planificare familială din cadrul Spitalului „Filantropia“ Craiova și spune că marea problemă este lipsa unui program național de educație medicală. „Activitatea a funcționat foarte bine în aceste cabinete, acum însă lucrurile stagnează. Nevoia de planificare familială este foarte mare, mai ales în rândul tinerelor. Sunt multe adolescente care ajung să nască din cauza lipsei de informare, dar și a faptului că nu există programe de educație sanitară foarte bine organizate. Din fondurile Ministerului Sănătății, prin această rețea au fost distribuite contraceptive gratuit, dar aceste achiziții nu s-au mai făcut în ultimii ani, ceea ce a oprit foarte mult accesul către aceste cabinete. La acest program aveau acces elevele, studentele, șomerele, persoanele fără venituri, persoanele din mediul rural. În continuare, pot veni la cabinet, nu avem ce să le oferim material, dar informațiile pe care le putem da sunt foarte utile. Important este să știe că există astfel de cabinete. Problema este că nu putem să intrăm organizat la nivelul școlilor acolo unde vin generațiile noi care nu au informații corecte. Tinerii au nevoie de informații corecte. Există medici care pot face educație medicală, dar avem nevoie de acces oficial și organizat în unitățile de învățământ“, a spus dr. Emigenia Cârstea.
Discuția purtată într-un astfel de cabinet este confidențială. Nu este nevoie de bilet de trimitere pentru o astfel de consultație, ci doar de buletin.
„Este greu pentru multe femei să meargă periodic la medic pentru că nu își permit“
Asistenții medical comunitari pot juca un rol esențial în informarea adolescentelor din mediul rural, dar și în ajutorarea mamelor care întâmpină greutăți. Vasilica Ionică este asistent comunitar în comuna Argetoaia din 2007 și spune că numărul mamelor minore din județ este destul de mare. „Întâmpinăm destul de multe cazuri de mame minore, sunt multe femei care nu ajung la consultații din cauza faptului că nu au bani. Este foarte greu. Noi încercăm să le ajutăm, mai ales prin programe precum cel de la World Vision le ducem să facă analize și investigații medicale. În comuna în care lucrez sunt șase mame minore. Este nevoie de educație medicală. În plus, cel mai apropiat spital este la 30 km și este greu pentru multe să meargă periodic la medic pentru că nu își permit“, a explicat asistenta comunitară.
