Oamenii fac puţină activitate fizică pe parcursul unor perioade îndelungate de timp, având un stil de viaţă sedentar. Ei nu fac sport din cauza lipsei de timp şi din cauza faptului că munca lor nu implică prea multe activităţi fizice. Stilul de viaţă sedentar poate determina o serie de probleme de sănătate. Atunci când muşchii nu mai sunt folosiţi şi circulaţia sângelui la nivelul corpului nu este suficient de intensă, ar putea să apară obezitatea, bolile cardiovasculare, atrofierea muşchilor, diabet, osteoporoză şi apnee de somn.
Când o persoană nu face activitate fizică o perioadă mai lungă de timp, metabolismul său va încetini. Când muşchii membrelor inferioare nu sunt solicitaţi, circulaţia sângelui va încetini şi se vor arde puţine calorii. Enzimele responsabile pentru descompunerea trigliceridelor nu vor mai fi active. Principala consecinţă va fi creşterea riscului de apariţie a bolilor metabolice. Printre aceste condiţii se pot enumera diabetul de tip 2, nivelurile anormale de lipide, valorile crescute ale trigliceridelor, nivelurile ridicate de colesterol rău LDL sau nivelurile scăzute de colesterol bun HDL, fibromialgia şi sindromul de oboseală cronică.
Un stil de viaţă sedentar creşte riscul apariţiei cancerului. Lipsa activităţii fizice poate determina dezvoltarea unor diferite tipuri de cancer: de sân, de colon, de endometru, de vezică urinară, de prostată, pancreatic și melanomul. Un organism inactiv poate da naştere la celule canceroase periculoase, crescând probabilitatea unui deces provocat de cancer.
Obezitate, boli cardiovasculare, osteoporoză
Efectul direct al unui stil de viaţă sedentar este un corp supraponderal, ca urmare a stocării caloriilor, fără ca acestea să fie arse. Caloriile care sunt depozitate în organism se vor transforma în grăsimi şi vor contribui la creşterea numărului de kilograme.
Statul îndelungat pe scaun, în poziţii incorecte, şi lipsa activităţii fizice vor conduce la slăbirea muşchilor care sprijină coloana vertebrală, dar şi la scurtarea flexorilor şoldului şi a tendoanelor genunchilor. Principala consecinţă este creşterea incidenţei durerilor cronice din partea inferioară a spatelui, dar şi rigidizarea coloanei vertebrale.
Muşchii au nevoie de exerciţiu în mod regulat pentru a fi în formă bună şi pentru a vă susţine suficient pentru a desfăşura activităţile zilnice. Totuşi, dacă duceţi o viaţă sedentară, muşchii vor fi mai greu de folosit. Această lipsă de mişcare şi exercițiu va reduce forţa şi puterea organismului dumneavoastră.
Cu cât o persoană face mai puţine mişcări, cu atât va fi utilizată mai puţină glucoză din sânge. În urma studiilor s-a confirmat că pentru fiecare două ore petrecute zilnic de o persoană în poziţie orizontală (stând pe spate), probabilitatea de a dezvolta diabet zaharat creşte cu 7%.
Riscul bolilor de inimă creşte, întrucât enzimele care păstrează sub control grăsimile din sânge sunt inactive. De asemenea, creşte posibilitatea dezvoltării depresiei, întrucât din cauza scăderii fluxului de sânge la creier ajung mai puţine endorfine răspunzatoare de starea generală de bine a organismului.
Sedentarismul predispune la apariţia bolilor cardiovasculare. Cercetările au demonstrat faptul că oamenii care stau mai mult de şase ore pe zi la birou au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială, ateroscleroză şi rigidizarea arterelor, angină pectorală, tromboză profundă şi formarea de cheaguri de sânge la nivelul membrelor inferioare, dar şi boli coronariene. Inactivitatea prelungită şi lipsa de solicitare a oaselor poate duce la scăderea rezistenței acestora. Unul dintre rezultate ar putea fi osteoporoza, boală caracterizată de fragilitatea şi slăbirea oaselor.
Sedentarismul acelerează procesul de îmbătrânire
Un stil de viaţă sedentar nu reprezintă nicio provocare pentru organism. Prin urmare, scade nevoia organismului de a se odihni şi apar tulburările de somn, dar mai ales insomnia. Sedentarismul poate accelera procesul îmbătrânirii. Telomerii localizaţi la capetele cromozomilor au rolul de a-i proteja de orice prejudicii. Totuşi, telomerii se scurtează pe măsură ce îmbătrânim. Cercetările au dovedit faptul că la persoanele sedentare telomerii se scurtează mai repede decât la persoanele active. Cu cât se scurtează mai repede telomerii, cu atât apar mai repede semnele îmbătrânirii.
Nivelul de zahăr din sânge poate fi ţinut sub control prin activitate fizică regulată. Dacă nu faceţi niciun fel de activitate fizică şi consumaţi calorii, creşte nivelul de zahăr din sânge. Cantitatea mărită de glucoză din sânge va suprasolicita pancreasul, care va influenţa secreția de insulină, amplificându-se probabilitatea dezvoltării diabetului zaharat.
Pentru a vă îmbunătăţi starea generală de sănătate, începeţi cu exerciţii fizice de intensitate moderată, pe care să le realizaţi perioade scurte de timp la început (10-15 minute). Cu trecerea timpului, ar fi recomandabil să măriţi treptat perioada alocată activităţii fizice şi să creşteţi complexitatea exerciţiilor fizice.
După fiecare una-doua ore de stat pe scaun, ridicați-vă şi faceţi 10 minute de mişcare, indiferent că este vorba despre mers în ritm alert sau urcatul scărilor. Există diverse moduri prin care puteţi să faceţi mişcare pe parcursul unei zile.
